Cosmarul - partea 1

Am simtit si trait multe lucruri minunate dupa articolul cu "Boli psihice in branhamism."

Am inteles ca pe langa ce deja am descris, sunt multe alte contradictii atat de vizibile, dar pe care nu le observaseram atat de clar.

Branham a putut predica astazi "sa nu judecam pe nimeni, sa lasam betivul sa isi bea bautura, fumatorul sa isi fumeze tigara si doar sa reprezentam Imparatia si sa le vorbim despre iubirea si forta mantuirii prin Calvar si Dumnezeu va lucra. La scurt dupa asa o predica, el le-a facut pe femei "sugatoare de tigari" si "galeti de gunoi".

Acelasi Branham care a spus ca daca cineva il elimina din cercul lui, el "va face un cerc mai mare si ii va cuprinde cu dragoste pe toti," a spus la scurt timp, ca toti (care nu cred mesajul lui) au semnul fiarei si sunt pierduti. Se explica acum aceste uriase contradictii si haosul general provocat de el in mesaj.

Branham nu aduce cate doua trei marturii pentru a dovedi ceva, ci el spune cate doua trei variante diferite opuse, aratandu-ne cat de falsa este intreaga lui lucrare numita "Mesajul orei".

Semnele nevrozelor si gravelor afectiuni psihice, sunt mai mult decat evidente in toata capodopera lui Branham si in cele ale urmasilor lui. 

Problema majora, nu sunt afectiunile in sine, ci faptul ca cine le are, nu le vindeca, si le proiecteaza in intreaga viata, gandire, existenta, valori, credinta, religia etc prin ele, aducandu-si pagube personale si altora. Daca introduci religia in propriile nevroze, totul poate deveni dezastru.

Am vazut aceste comportamente deviante inca de cand am fost la adunarea lui Mera Romulus, la multi oameni din adunare dar nu stiam ce sunt cu adevarat.

In special cand aparea o problema grava, am putut vedea cat de goala este aceasta miscare si lipsita de resurse, intelepciune, pentru a evita sau rezolva anumite probleme. 

Hai sa ne apropiem de subiectul principal.

L-am cunoscut pe Sorin (numele de familie nu il mai pun, sa nu implic emotional pe altii) in 1992 dupa ce "aderasem" la Mera la adunare. (Oricum auzisem de mesaj dinainte de Revolutie.) 

Ceea ce voi relata, nu dovedeste ca toate adunarile de la mesaj sunt incadrate in acest tipar, sau ca toate au aceeasi mentalitate, atitudine. Nu. Unele adunari de la mesaj sunt mai rele si din fericire, altele sunt mai bune si multe din acestea au condamnat in mod corect faptele si actiunile acesteia. Eu doresc doar sa descriu experienta mea din acei ani. Acest caz este cunoscut de toti din Cluj si aproape toti din intreaga Romanie.

Acest tanar trist si nefericit, de aprox 25 de ani, se confrunta cu o problema medicala, destul de dificila. El simtea atractie pentru barbati in aceeasi masura cel putin, ca si pentru o femeie. Nu era homosexual. Era un barbat normal, in mod fizic, dar se lupta cu aceasta dorinta care aparea tot mai mult si mai puternic. 

Se lupta mult si se ura pe sine din cauza asta. In plus, atitudinea unora din mesaj l-au determinat sa ascunda acest "secret" sa se izoleze si sa sufere in singuratate.

Vroia sa ajunga in Germania sa se opereze, sa se trateze. Afland ca eu am revenit din Germania m-a rugat sa il ajut cu informatii si tot ce pot, sa ajunga acolo.

Sa nu intru in toate detaliile, imi amintesc ca intre timp, la adunare incepusera sa fie "activate daruri" de vorbiri in alte limbi, de prorocie, de vedenii si incepuse o miscare destul de entuziasta.

Multe insistente din partea noastra, l-au adus pe Sorin la aceste adunari de rugaciune si lucrari.

I s-au facut promisiuni dupa promisiuni ca va fi vindecat. 

Luni de zile, promisiuni si din nou promisiuni. Omul spera, si isi dorea mult. Dupa cateva luni de amagiri, dupa amanari specifice prorociilor neclare, ambigue, s-au dat niste prorociri majore. "In sfarsit", si-a zis el destul de bucuros. 

Indrumarea era sa mearga la Baia de Aries (de acolo era el) sa urce pe munte si acolo Dumnezeu va cobori si il va elibera deplin si va fi total vindecat. (cred ca i se spusese tot in acel timp, ca se va si casatori cu sora mea dupa vindecare). El trebuia sa astepte momentul instiintari finale.

Intr-o noapte, am visat ca am mers cu el acolo si ca in loc sa fie vindecat, venise in camera lui Sorin de la Baia de Aries, un demon in forma unui preot gras si inalt cu o cruce pe piept de metal, imbracat in negru, dar al carui cap se schimba in multe chipuri urate, demonice iar cand acestea se schimbau, transmiteau energiile asociate cu forma chipului si puterile rele se revarsau in locul acela. Sorin fusese "hipnotizat" si era condus de fortele acelea. Nu a reusit sa ajunga la ceea ce spunea ca isi doreste.

Apoi l-a legat si l-a dus afara. Stiam ca il va rani, ca ii va face rau. Au fost tipete, lupte. Pe moment scapase a venit pana la mine. El striga sa il ajut. Era agitatie. Cand am incercat sa il ajut, o forta imensa de la acel demon, m-a trantit brutal la pat si m-a paralizat. 

M-am zbatut, dar in zadar. Eram blocat.

Din pat, de sub mine, au iesit multe maini si m-au tras in jos prin pat. Eram inspaimantat. Cand m-am impotrivit cumva, au taiat -sau nu stiu ce au facut- salteaua din jurul meu si atunci m-am prabusit in gol.

Am strigat: "Isuse, ajuta-ma."

M-am trezit din vis, in camera la mine, tipand dupa ajutor. O speriasem pe Lili. 

Cand am deschis ochii, am auzit deasupra patului o voce in mod foarte clar, ca orice glas: "Nu pleca nicaieri"! sau "Nu te duce nicaieri"! Am spus sotiei: "Ai auzit?" Ea imi raspunse: "Ce?" Am zis "Glasul." A zis, "Nu." I-am povestit visul si tot. A zis sa merg la pastor la fratele Mera sa vorbesc, precis e ceva important. Era si ea speriata. Era insarcinata cu Rebecca.

M-am imbracat rapid si am plecat. Pe str. Aurel Vlaicu colt cu Siretului, ma intalnesc cu fratele Șoni (care a murit in Spania acum 7 ani). Ii spun totul pe scurt, foarte tulburat. Si el zice sa merg la pastor sa discutam.

Ajung la fabrica CUG in sectie la pastorul Mera Romulus. Avea dumnealui o incapere mica, o numea "birou". Acolo era cu prorocita adunarii, care era si sora tanarului si colega de lucru cu pastorul. Discutau una alta despre adunare (eu cred ca ea l-a ajutat mult in momentele dificile dar si ca la influentat negativ mult in viata lui de pastor).

Ei bine, ajung acolo si le povestesc amanuntit tot. Ei doi raman tacuti cateva secunde, dupa care ea s-a uitat ciudat la el, si apoi pastorul Mera imi spune: "Deci nu crezi ca se va vindeca Sorin? Nu mai crezi lucrarile, Lica? Tu crezi ca nu va lucra Domnul asa cum ne-a vorbit de atatea ori? Hai sa fim seriosi, nu are cum sa moara Sorin, daca Domnul ne-a zis altceva". 

A zis multe alte lucruri si in final m-a convins ca voia lui Dumnezeu este binele lui Sorin si asa va fi cu el. Se va vindeca. 

Am fost intimidat la inceput. Nu stiam ce sa zic. Mi-au dat multe argumente, "dovezi" ca totul va fi bine, si ca Sorin se va vindeca si va fi sanatos si chiar ca se va casatori cu sora mea. Am acceptat.

Mai tarziu dupa aceea, ma intalnesc cu Sorin in oras. 
Ii povestesc visul meu si ii spun ca mi frica ca ceva rau i se va intampla. Socant a fost faptul ca si el imi spune ca a avut un vis groaznic, in aceeasi noapte, si se teme ca va muri, ca nu se va face bine, degeaba ii spun ceilalti altceva. 

Mi-a povestit cum in acest vis se facea ca era un sarpe urias si gros, mare de tot, in garsoniera unde locuia sora lui, care era si prorocita adunarii mentionata mai sus. Acesta umplea si se plimba in intreaga camera, era incolacit, atat de mare era. Acolo locuia sarpele pe langa prorocita si o alta femeie, cu copilul ei, un baiat. 
Cand Sorin venea la Cluj, cateva zile, locuia acolo cu ei. Toti din Cluj, stiu despre cine e vorba.

Sorin se mira ca acest sarpe nu le facea nimic celor doua femei, sau copilului, in schimb incerca sa il forteze pe Sorin sa iasa din casa. 

El stia oarecum ca daca va iesi din casa, atunci va muri. 

Sarpele a devenit agresiv si l-a fugarit pe Sorin prin casa pana la dus pe hol, langa frigider. Acolo, pe jos, Sorin gasise niste botosei de bebe, de aceia crosetati manual. 

I-a luat de jos si i-a aruncat lovind sarpele care se ridicase vertical in fata lui. Acel sarpe era imens. Cand acei botosei l-au atins pe sarpe, acesta a ranjit ironic ca si cum ar fi spus "cu asa ceva ma ataci tu pe mine?". Sorin s-a ingrozit. Se simtea slab si era era total neputincios in fata unei astfel de creaturi. El stia cu groaza, ca va muri daca iasa afara din casa. 

Sarpe in camera, precum a fost in visul lui Sorin.

Atunci sarpele l-a impins afara. 

Cele doua femei din camera erau total indiferente asupra situatiei. (eu as zice acum, nu ca nu le pasa de soarta lui Sorin, deoarece il iubeau, se rugau pentru el, il ajutau, normal, ci doar ca erau nestiutoare mai degraba, asupra ce se intampla cu adevarat in vietile lor).

In final sarpele a reusit si l-a impins afara din casa pe Sorin. Apoi mi-a zis pe un ton foarte grav: "Voi muri Lica". 

L-am imbratisat si l-am incurajat si i-am zis ceea ce Mera Romulus si prorocita lui, si sora cu el, mi-au spus la ei in "birou" in fabrica: "Sorine, nu vei muri" am insistat. 

Saracul baiat, voia mult sa poata sa creada ca un miracol se va intampla. Puteam privi in ochii lui un capat de drum, fara iesire, o disperare. 

Viata era deja un chin pentru el. Avusese si multe alte esecuri in viata. Am suferit impreuna cu el in acele momente foarte delicate. Am vorbit mai multe lucruri, dar in final am ramas cu speranta ca totusi se poate vindeca asa cum s-a profetit prin prorociri si vedenii.

Serile urmatoare au fost mai multe adunari de rugaciune si toate lucrarile erau indreptate asupra lui Sorin si aveau un singur mesaj: "Fiul Meu Sorin DU-TE PE MUNTE PENTRU CA A SOSIT CEASUL SI VEI FI VINDECAT! A sosit timpul sa mergi." Au fost zeci de promisiuni de vindecare. 

Erau atat de puternice lucrarile, incat se vedea clar ca o forta mai pe sus de noi, ne influenta. Noi am crezut ca Dumnezeu ne vorbeste.

Indoiala a plecat si speranta si credinta ne-a crescut. Ne hotarasem sa plecam. Cand am auzit ca Dumnezeu Insusi va veni la el si il va vindeca, am decis ca trebuie sa merg si cu el, sa vad pe Dumnezeu in actiune. (Am uitat complet de visul meu in momentele acelea de entuziasm). 

Am anuntat in adunare. Toti asteptau cu inima aprinsa, sincer, ca o mare minune sa se intample. Erau sinceri toti din adunare. Eu asa ii vedeam, ii respectam, ii iubeam.

I-am zis sotiei mele ca plec pentru 3 zile pe munte, la Baia de Aries, cu Sorin, pentru a fi martor la miracolul promis de Dumnezeu. Ea a zis "bine, du-te." Dar dupa cateva minute, mi-a amintit despre visul si experienta mea din acea noapte de groaza in care auzisem o voce ce imi cerea "SA NU PLEC".

Nu i-am raspuns nimic. Parca nici nu o auzisem. 

Vroiam sa vad "miracolul" cu orice chip. Am crezut amandoi 100%, ca ceva extraordinar se va intampla. Eram animati de o asteptare foarte mare de a vedea minunea. Ne-am urcat in autobuz si dusi am fost.

(Va urma.) 

Cosmarul partea a doua aici:
https://mesajul.blogspot.com/2015/12/cosmarul-partea-2.html