miercuri, 29 iulie 2015

De la 1977 la 2017


Ţin să scot în evidenţă că „Profeţia 1977” este mai mult decât o „Prezicere” de felul celor făcute de analiştii de azi. Ea este chiar sămânţa unei noi credinţe a lui Branham, care încă nu apucase să se ridice la nivel de dogmă, dar acum deja dă roade. Iată despre ce este vorba:

La sfârşitul lui 1963 Branham primeşte o nouă descoperire:

 „Acesta este '64, nu-i aşa? Şi eu cred că ei pretind că sunt în jur de 17 ani în afară, conform calendarului. Şi noi avem 1964, care va face (ce este asta?) să mai rămână 36 de ani până la secolul XXI.” (Ce să fac cu Isus numit Cristos? 63-1124M).

„Ascultaţi, dacă calendarul Roman este corect, noi mai avem 36 de ani rămaşi. Tot la 2000 de ani, lumea îşi găseşte sfârşitul. Primele 2000 de ani, lumea distrusă de apă; alte 2000 mii de ani, a venit Cristos. Acum vine 1964; treizeci şi şase de ani. Acum, calendarul astronomic egiptean spune că suntem 17 ani în afară, este ‚17 ani înainte de acesta’ – deci ar mai rămâne încă 19 ani.” (Există un om care poate aprinde lumina, 63-1229M)


Egiptologul b-RA-nham a decodat străvechiul calendar egiptean

Această poveste s-ar potrivi mai degrabă în programul glumelor de Revelion... Evident că nu există nici un calendar egiptean defazat cu exact 17 ani faţă de al nostru (cel Roman). 

Numărătoarea creştină a anilor a început abia acum 2015 ani, mult timp după ce egiptenii încetaseră să mai fie o putere. Fiţi siguri că pe vremea faraonilor altfel se numărau anii. Dacă după calendarul evreiesc suntem în anul 5775, vă puteţi închipui în ce an faraonic am fi noi astăzi?

Dar ce ştim deja, cum am și dovedit, este că Branham se joacă cu cifra 17, care există de multe ori în Biblie, pentru ca apoi să se folosească de ea, sugerând că „îl adevereşte ca Profet”. 

Vă amintiţi desigur, a 17-a persoană (din cele maxim 14 :) botezate la Râul Ohio în 1933 când cu „trimiterea”...

Ce se întâmplă de fapt? Branham trăia într-o lume a fanteziilor, ireală, şi crezându-se un fel de „Ioan Botezătorul se întoarce”, se aştepta din clipă în clipă să vină Isus şi astfel să-şi încheie slujba. Dar între timp trecuseră peste 30 de ani, şi Domnul nu mai vine... Şi aici intervine „nebunia” pe care mulţi o fac, trebuie să recunosc că şi eu am căzut în această cursă... Când cele două „realităţi” – cea exterioară, obiectivă, şi cea creată în mintea cuiva, deci imaginară, subiectivă, nu se potrivesc, oamenii inventează cele mai năstruşnice „explicaţii”, precum cea cu calendarul egiptean.

Şi acum corelaţi cu ce a spus Branham mai devreme, în 1960, în predicile despre Daniel. Dacă calendarul egiptean, pe care se pare că Branham îl considera cel „corect”, e cu 17 ani înainte, în 1960 era de fapt anul 1977. Acum, în ajunul lui 1964, şi-a dat seama, că era deja anul 1981 şi prezicerea apocaliptică nu avusese încă loc. Ce-i de făcut? În cazul acesta, s-a gândit el, hai să facem alta...

Şi a emis Branham ipoteza, că lumea „se sfârşeşte tot la 2000 ani”. Aceasta este o altă poveste numai bună pentru „Cascadorii râsului” respectiv „Stan şi Bran(ham)”. Căci „Potopul lui Noe” a avut loc în anul biblic 1656, ceea ce sunt nu 17, nici 170, ci 344 ani mai devreme de anul 2000. Dar credeţi că Branham s-a mai chinuit să socotească primele 10 generaţii de la Adam la Noe şi Potop? Probabil a preluat şi ideea aceasta de la Larkin sau Ellen White?

Dar nici măcar Cristos nu a venit 2000 ani mai târziu, ci exact 2104 după Potop. Şi când a venit EL, lumea nu şi-a „găsit sfârşitul” – Doamne fereşte de aşa ceva! Dar cine a verificat???

Iată aşadar, cum oamenii creduli, care nu cercetează nimic, sunt manipulaţi. Sunt create false aşteptări, false realităţi în minţile lor, că Cristos va veni în anul 2000. Însă pentru că din anul 1964 până în 2000 ar mai fi 36 ani (cam o generaţie), iar Branham, dacă va trăi atunci, va avea peste 90 de ani, s-a gândit cum să mai „scurteze timpul” că doar pentru asta „avem Scriptură”...

Deci repet: Anul imaginar 1977 trecuse (acela fiind, conform egiptologului anul 1960). Acum Branham stabileşte un alt termen, mai aproape de anul 2000, dar nu chiar aşa de departe, ca să nu-l mai apuce. Acest an ar fi deci 1983. Mai trebuia să trăiască doar 20 ani, ar fi avut atunci 74 ani, o vârstă ce putea fi uşor atinsă. Şi era mulţumit să-l mai prindă pe Isus în viaţă.

Dar lucrurile au luat o altă întorsătură. Branham nu a mai apucat să le trăiască, în schimb l-a întâlnit pe Isus în altă viaţă... (Sau cine ştie?...). Au trecut cu bine anii 1977, 1983, a trecut chiar şi anul 2000, şi.... pauză!

Dar ce să vezi, şi acesta este motivul pentru care am scris acest al doilea articol: nebunia se repetă!

Acum un an, un branhamist cu aere de mistic a descoperit citatul lui Branham cu calendarul egiptean şi cu cei 17 ani rămaşi. Şi ce credeţi că a făcut? A întors-o ca la Ploieşti. Pentru că, aşa cum vorbeşte Branham, nu se mai înţelege de fapt care calendar este cel „în faţă”. Şi a tras concluzia că de fapt cel egiptean este mai în urmă cu 17 ani, adică exact invers de cum a judecat Branham. Nu e aceasta de tot râsul?

Astfel, potrivit acestei noi interpretări a benzilor, în anul 2017 vom fi abia în anul 2000. Egiptenii nu au greşit, la fel nici calendarul Maya! 

Atunci în mod sigur(!!!) Domnul va veni, nu mai încape îndoială. Aceasta este înţelesul tainic al Mesajului celui de-al şaptelea Şarlatan. Dar este nevoie de cele cinci slujbe, ca să descopere ce n-a descoperit nici Profetul, nici tunetele...

Şi mai mult, acel frate „iluminat” afirmă şi că „Prezicerea 1977” este total adevărată, Profetul nu a greşit, dar Dumnezeu a „întârziat-o” cu 40 ani. Şi minune mare, tot Branham a profeţit această întârziere:

 „Ascultaţi bărbaţi, nu faceţi aceeaşi greşeală pe care au făcut-o părinţii voştri, sau voi veţi mai fi la fel aici încă 40 de ani. Vedeţi unde organizaţiile bărbaţilor creştini, şi aşa mai departe...” Dacă vreodată o organizaţi, voi veţi rămâne aici încă alţi 40 ani.” („Întorcând spre Nord-Vest” 31-0129)

Ce să vă mai zic fraţilor? Nu este minunat acest Mesaj? 

Cine încă nu a intrat în el, poftiţi în vagoane, mai e loc, nu întârziaţi. Uşa harului se va închide în curând...

                                  Trenul Branhamist – "Expresul rapirii", Quo Vadis?


NU UITAŢI: Se împlineşte sigur în 2017!!!
(:- Am prezis, nu am profeţit. Timpul e relativ :-)


ABEL ben ADAM

marți, 21 iulie 2015

1977 - Jubileul „final”


Am scris acest articol ca răspuns la argumentul unora care încearcă să se distanţeze de falsa prorocie sau prezicere a lui Branham referitor la sfârşitul lumii. În special Ewald Frank susţine că fraza din Cartea Epocilor nu aparţine lui Branham, ci este invenţia teologului Lee Vayle, care ar fi editat cartea.

„Bazat pe aceste şapte vedenii, împreună cu schimbările rapide care au străbătut lumea în ultimii cincizeci de ani, EU PREZIC (eu nu profeţesc) că aceste vedenii vor veni toate să se împlinească în jur de 1977.” (Epoci, pag 323)

„Astfel eu repet, eu cred sincer şi susţin ca un student particular al Cuvântului, împreună cu inspiraţie Divină că 1977 s-ar cuveni să sfârşească sistemele lumii şi să introducă mileniul.” (Epoci, pag 324)

Dar mai bine să nu speculăm, ci haideţi să spunem doar ce spun benzile Profetului, ca să nu avem probleme:

„Apoi am văzut Statele Unite ca un loc ars, fumegând. Sfârşitul va fi aproape. (Apoi eu am în paranteze: ‚Eu prezic că aceasta va avea loc.’ Acum, ţineţi minte, Domnul ni... Aceasta este ce Domnul a arătat, dar ‚eu prezic că va avea loc înainte de 1977’.) Bazat pe această prezicere, din cauza măcelului grabnic care vine acum, cât de s-a mişcat aceasta, cât de mult îi va lua acestei naţiuni să-şi întâlnească locul?” (Condamnare prin reprezentare, 60-1113)

Cum? Poftim? „Măcelul grabnic”? Acesta este „locul pe care trebuie să-l întâlnească” America în curând, un pământ ars? 

Din câte vedem, Lee Vayle a dezamorsat destul de mult predicţiile sumbre ale aceluia care pesemne „a dat în mintea lui Ilie” vrând să vadă venind cât mai curand venind „foc din cer pe pământ”. În afară că Lee Vayle a tăiat frumoasele detalii, înlocuind „măcelul” şi locul „fumegând” cu termenul generic „sistemele lumii”, benzile spun aceleaşi lucruri, şi încă cum le spun... Remarcaţi şi titlul foarte milostiv al predicii în care presupusul Ilie şi-a anunţat prima oară prezicerile: „Condamnare prin reprezentare”!

Înainte de 1960 nu am mai găsit decât o singură o menţionare scurtă a anului 1977, unde Branham vorbeşte despre o „anihilare totală”:

„Şi ţineţi minte, eu prezic că înainte de această mare, totală anihilare, despre care eu nu spun că Domnul mi-a spus, dar eu cred că se va întâmpla ceva fie între acum, fie la acel timp în '77. Dar între acum şi '77, eu prezic că ori o mare distrugere, ori o anihilare totală a întregului pământ, între acum şi '77. Eu am prezis aceasta în 1933.” („Învăţând despre Moise, 56-0513)

Din 1956 până în 1960, Branham nu a mai prezis nimic. Dar începând cu 1960, Branham se pare că primeşte o revelaţie specială, pe care ne-o prezintă pe larg câteva luni mai târziu, în august 1961, în predica „A şaptezecea săptămână a lui Daniel” – o predică, care de fiecare dată când am citit-o, m-a lăsat mai în ceaţă decât Cartea Daniel.

„Nu există nici măcar o lăţime de tăiş de cuţit între sfârşitul acestei epoci şi Venirea lui Cristos. Totul, nu mai există nimic altceva rămas. Este Israel în patria lui? Noi ştim asta.”

Această afirmaţie reflectă cel mai clar natura „apocaliptică” a Branhamismului. Această sectă, putem să o numim „cult” al persoanei lui William Branham, crede că liderul ei a adus un „Mesaj special”, pe care, în mod evident, doar „cei aleşi” pot să îl accepte. Acest Mesaj (şi Mesagerul) trebuie să introducă a doua venire a lui Isus pe pământ. În acest context „nu mai există nimic altceva rămas”...

„Acum, socotind timpul, noi aflăm că avem exact (ascultaţi) şaptesprezece ani rămaşi, şi noi vom avea acelaşi spaţiu de timp dat nouă, aşa cum Dumnezeu lucrează cu noi în puterea Duhului Sfânt, de la 33 D.C. până în 1977.”

Evident că timpul trebuie să se sfârșească în timpul vieţii „Profetului”. Adică undeva între 1933 când îşi începuse slujba si 1977, când se gândea că ar fi timpul pensionării...

Acum apare o mică problemă, pe care amatorii de numerologie au depistat-o: Lui Branham îi plăcea foarte mult numărul 17, dar despre asta voi scrie un alt articol... Fiindcă şi-a centrat toată viaţa în jurul lui 17, Branham a avut de prin 1960 ideea că „mai sunt 17 ani”. De la 1960 înainte ajungem exact în 1977. Numai că pentru Branham, timpul pare-se că stă în loc. Aşa se explică că în 1961 el anunţă cei 17 ani rămaşi ca sfârşindu-se în 1977. Probabil că Branham este doar Moise şi Ilie, ci şi Iosua, şi a putut astfel opri Soarele în loc din 1960...

„Acelaşi spaţiu de timp, de o mie nouă sute şi cincizeci şi patru de ani, Dumnezeu lucrează cu noi la fel cum a făcut cu Iudeii. Ce spuneţi de asta!”

Ar trebui să-l întrebăm noi referitor la programul de lucru al lui Dumnezeu: „Cine spune asta?”

„Acum, notaţi în cartea voastră, o Scriptură mică aici care vreau să v-o dau. Levitic 25, începând cu al 8-lea verset. Dumnezeu a chemat un jubileu, la fiecare al patruzeci şi nouălea an. Al cincizecilea an era jubileul. Noi ştim asta. Noi înţelegem asta. De la primul jubileu, din Levitic 25:8, în 1977 va fi al şaptezecilea jubileu, făcând exact trei mii patru sute şi treizeci de ani. Jubileu, înseamnă, “Plecarea sus! Eliberarea!”

Hai să trecem cu vederea că nimeni nu ştie exact când a avut loc „primul jubileu” şi că statul Evreu nu a mai existat timp de 1878 ani, drept urmare, anii jubiliari ca de altfel multe alte legi nu s-au ţinut în afara graniţelor stabilite de Moise şi Iosua. Ceea ce este adevărat, e că după 49 ani urmează anul jubiliar, şi acesta durează un an întreg, deci este al 50-lea an. Tot aşa, cum după 6 zile lucrătoare urmează Shabatul, sau Duminica, şi astfel săptămâna are 7 zile, nu 6!

Dar calculul „profetic” nu ia în considerare acest lucru, anii jubiliari, ci socoteşte doar pe cei „lucrători”. În cazul acesta, 49 x 70 = 3430. Corect ar fi însă: 50 x 70 = 3500. Lipsesc 70 ani!?

Aţi priceput asta? (Nu!) Dumnezeu a lucrat cu noi exact aceeaşi cantitate de timp cum a lucrat El cu Iudeii. (Serios?) De la timpul când El a dat promisiunea lui Abraham, până la respingerea lui Mesia în 33 D.C. au fost o mie nouă sute şi cincizeci şi patru de ani. (Dacă zici tu...) Şi acum mai avem şaptesprezece ani rămaşi. Noi am avut cam o mie nouă sute şi treizeci şi ceva de ani. Noi avem şaptesprezece ani rămaşi, până în ’77, va fi al şaptezecilea jubileu de la începutul jubileelor. Şi ce va fi acesta? Oh, frate! Priveşte atent acum. Să nu o pierdeţi. Acesta va fi jubileul plecării sus al Miresei Neamurilor, şi reîntoarcerii lui Cristos la Iudei, când ei ies din robie. Amin! Nu vedeţi voi? Din toată lumea, ei s-au adunat acolo pentru ziua aceea. Oh, vai! Vedeţi unde suntem? Noi nu ştim în ce timp poate să se întâmple. Noi suntem la timpul sfârşitului.


Socotelile lui Branham, profetul cu 7 clase

Acum îmi este clar de ce îmi venea mereu să dau cu trilogia lui Daniel de pământ, pentru că nu ieşeau nici celelalte socoteli ale Profetului cu privire la „A şaptezecea săptămână a lui Daniel”. Câţi dintre voi aţi găsit această „mică greşeală” de la punctul 3? :) Şi VGR mai vinde această carte ca fiind Cuvântul Vorbit (de Dumnezeu, of course)? Incaseaza milioane de dolari pe erori. Ce convenabil pentru ei, cât de distrugător pentru noi.

Dar nu contează, Branham „era un profet şi nu un matematician”, veţi spune... Dacă e aşa, să lăsăm cifrele şi să ne uităm la ce a „profeţit” el... A profeţit că în 1977 (sau între timp 1978) va fi „Jubileul plecării sus a Miresei” şi al „Reîntoarcerii lui Cristos”... Şi că „suntem la timpul sfârşitului”...

Între timp a trecut aproape un Jubileu de 50 ani de când profetul nu mai e printre noi, desigur benzile vorbesc şi azi. Şi de la Jubileul ratat din 1977, în care nimic din cele prezise, inclusiv arderea Americii nu s-a întâmplat, au trecut aproape 40 de ani. Desigur că se vor găsi şi azi unii care sunt gata să „interpreteze spiritual profeţia”, spunând că din cauza păcatelor (sau a îndelungii răbdări), Dumnezeu ne-a lăsat să mai umblăm vreo 40 de ani în pustie.

Astfel, eu, ABEL ben ADAM ca un student particular al branhamismului, prezic, nu profeţesc, că branhamiştii vor reactiva profeţia Mileniului pentru 2017/2018, termen care deja este mult vehiculat pe net. În cazul acesta – şi semne sunt destule pe cer, lună de sânge, eclipse, ai de unde alege – îi sfătuiesc pe branhamişti să se pregătească pentru „Răpire” care va avea loc cu 3,5 ani înainte. În toamna anului 2015! Cine vrea, poate să îmi transfere mie toate averile şi casele lui, le voi dona în scopuri caritative.

Fraţilor, Treziţi-vă!

Nu vedeţi că aţi fost amăgiţi mai bine de 50 de ani? Nu înţelegeţi că Branhamismul este o sectă apocaliptică, cu bătaie scurtă? Veniţi-vă în fire şi recunoaşteţi că aţi fost înşelaţi. Profetul vostru a greşit în mod fundamental. Priviţi la ce aşteptări măreţe a creat în jurul său:

„Noi avem şaptesprezece ani rămaşi, până în ’77, va fi al şaptezecilea jubileu de la începutul jubileelor. Şi ce va fi acesta? Oh, frate! Priveşte atent acum. Să nu o pierdeţi. Acesta va fi jubileul plecării sus al Miresei Neamurilor, şi reîntoarcerii lui Cristos

Branham a murit în accident şi nu a apucat să-şi mai vadă neîmplinirea prezicerii. Dar ce a lăsat în urmă? Nişte oameni spălaţi la creier şi dezumanizaţi, care nu mai aveau nimic de ce să se sprijine şi care au înţeles că mai sunt 17 ani, care se vor termina în 1978!!! Dar în final au fost dezamăgiţi că nu a mai venit „Jubileul Răpirii”

În schimb a venit unul care i-a manipulat mai departe, le-a promis verzi şi uscate, s-a folosit de ei şi în final le-a luat vieţile, fix în 1978.





Că tot se spune că Branham este peste tot în Biblie, iată unde e locul lui:

„Ce a lăsat lăcusta Branham, a mâncat lăcusta Jones” (Ioel 1:4)

Branham a pus fundamentul, Jones a adus „piatra de încheiere”.

Să merg mai departe în predica despre Daniel, ca să vedem şi o altă latură a lui Branham şi în ce context şi-a prezentat el „prezicerea”:

Acum, în 1933, când noi ne închinam aici în templul Masonic, unde stă biserica lui Cristos astăzi. Într-o zi de aprilie dimineaţa, înainte de a pleca de acasă eu mi-am dedicat maşina. Eu am luat o maşină model ’33, şi am dedicat-o pentru slujba Domnului. Şi într-o viziune, am văzut timpul sfârşitului. Acum observaţi cât de izbitoare este aceasta, acolo în urmă când eu eram doar un băiat. Şi vă puteţi imagina cum arăta o maşină model 1933, acum, cum a arătat. Şi am mers acolo la templul Masonic, unde unii dintre voi din timpuri vechi de aici vă amintiţi. Este scris pe o hârtie veche, acasă. Este deja tipărită şi a mers prin jurul lumii. Vedeţi? Aceea a fost în 1933. Şi am prezis că se va întâmpla ceva tragedie mare în aceste State Unite înainte sau pe la anul 1977. Câţi vă amintiţi că am spus asta? [Cei bătrâni zic, “Amin”_Ed.] Priviţi la mână. Sigur.”


Câteva întrebări, la care îi invit pe fraţii branhamişti să caute răspunsuri:

Ce căuta Branham la „Templul Masonic”?

Branham şi-a luat în 1933 o maşină (Ford) modelul 1933, cu alte cuvinte, o maşină nouă. E ca şi cum acum ţi-ai lua Mercedes modelul 2015.

America arde şi Profetul îşi ia maşină nouă (aici un model mai vechi, din 1932)

O astfel de maşină costa la vremea aceea cam 500-600 $. Această sumă ar avea astăzi puterea de cumpărare de 9000-10700 $.


De unde avea Branham atâţia bani de maşină nouă, dacă a lucrat 17 ani ca pastor fără leafă şi se plângea că toată viaţa era un sărăntoc?

Branham şi-a inaugurat maşina în aprilie. Oare pe 6 aprilie? Este posibil s-o fi primit cadou de ziua lui? De la cine? (Prietenii lui masoni, KuKluxKlan?)

Cu ce scop se laudă cu maşina lui, în timp ce vorbeşte despre anihilarea omenirii? La ce bun atâta vanitate?

În altă parte Branham se plângea (se scuza) de proasta lui educaţie pe motiv că trebuia să lucreze pentru cei 9 fraţi ai săi, după ce tatăl său murise. Acesta a murit în 1937, când Branham avea 28 ani şi unii din fraţi erau căsătoriţi. La vârsta aceea putea face şi un master... De ce minte că era sărac?

După această paranteză cu maşina, Branham vorbeşte despre cele 7 viziuni pe care le-a avut în 1933. Peste tot unde se vorbeşte despre prezicerea din 1977 apar şi celelalte viziuni. Dacă prezicerea s-a dovedit a fi greşită, cum rămâne cu celelalte viziuni „fundamentale”?

Articol scris de Abel ben Adam

vineri, 10 iulie 2015

Sindromul Traumei Religioase

Exista o afectiune care afecteaza miii si mii de ex martori a lui iehova, ex mormoni, ex tot felul de culte si secte si miscari. 

Sindromul Traumei Religioase.

Afectiuni care se pot vedea clar in vietile celor care parasesc sectele si care sufera din diferite cauze.

E interesant ca daca nu te pregatesti putin si nu gasesti oameni care sa te motiveze, viata poate deveni temporar destul de dificila. 

La mesaj viata devine un cosmar si dupa ce pleci in special ca esti urmarit de tot felul de temeri, frici, obsesii, lipsa unei gandirii mature si obiective, orice ti se intampla negativ pui pe seama "ca acum Dumnezeu nu te mai ajuta" "ca te blocheaza" ca poate esti gresit si de aceea se intampla.

Pe langa astea, multi "frati" au grija sa te faca praf cu orice ocazie, iar daca ai gasit putin confort in libertate, fara controlul sectant, au ei grija sa ti-l risipeasca. Isi doresc sa te vada jos ca o "confirmare" ca ei sunt bine ca au ramas in secta...

Mii de ganduri de autocondamnare, decizii confuze, singuratate, etc

Cred ca de aceea multi nu parasesc mesajul, deoarece le este o frica teribila de repercursiuni. Din fericire aceste repercursiuni si "pedepse" sunt imaginare, ireale.

Frica plasata in subconstient in decursul anilor, prin predici manipulative, domina constiinta care isi cauta eliberarea.

Ce va zice cutare si cutare de mine? Ma va cataloga ca sunt Iuda? Ma va compara ca sunt Core Datan, Abiram? Voi pierde Rapirea? 

Asa cum au vorbit despre altii atat de negativ si cu dispret, tot asa vor vorbii despre mine si altora? Ce ma fac? 

Unde ma voi duce? Cine ma va baga in seama? La ce adunare voi merge, ca toti ceilalti sunt falsi?

Imi vor scoate la suprafata greselile din trecut de care ei stiu si el vor face publice incercand sa ma murdareasca si mai mult?

Cei care au o gandire mai analitica si au un grad de educatie mai ridicat au sanse sa treaca cu usurinta peste aceste traume.

O problema majora la mesaj este ca toti care parasesc mesajul sunt otraviti ani si ani de zile de catre "scumpii lor frati", fapt care amplifica durerea si suferinta celor care decid ca locul lor nu este intr-o secta falsa si fara valoare spirituala reala.

In America a fost un frate care a plecat din adunare si dupa 4 luni a avut un accident si s-a ranit usor la un picior. 

Reactia adunarii si a unei parti din familie care era tot la mesaj a fost "ca Dumnezeu l-a pedepsit, l-a avertizat, i-a aratat ca mesajul este corect" (SIC!), si tot felul de chestii de acestea. 

Dupa apr 6 luni o familie din adunarea aia, a murit intr-un accident grav, inclusiv un copil dar reactia lor a fost de genul "Domnul asa a vrut". 

Ei folosesc abuziv in favoarea lor versete biblice pentru a-si linistii constiinta si a ataca pe cei care au ales alt mod de a-si practica credinta.


Cred ca ati auzi deseori manipularea asta la predicatorii vostrii:


"Ei au iesit din mijlocul nostru ca sa se vada ca nu sunt dintre noi, fratilor. Vedeti fratilor? Biblia spune nu eu. Biblia si fratele Branham profetul Domnului pentru aceasta zi, ne arata exact cum va fi in timpul sfarsitului. Ei au plecat pentru ca nu sunt Mireasa, nu sunt alesii. Ei nu cred tot Cuvantul. Sunt samanta falsa, sunt denominationalisti. Ei sunt ca Iuda si Core, Datan si Abiram. Doar o minoritate va ramane. Ei nu pot crede pentru ca nu sunt predestinati, nu sunt samanta roiala..." etc etc.

Vedeti subiectivitatea si groaznica manipulare a versetelor biblice si aplicarea acestora in mod grosolan si nesimtit de abuziv? 

Oameni care ar dori sa isi schimbe viata, sunt blocati de acesti predicatori slabi la minte, agresivi verbal, abuzatori spirituali, lipsiti de orice urma de intelepciune, bunatate, adevar sau dreptate. Ei nu stiu nimic altceva decat ura. Dupa parerea mea este o monstruzitate groaznica sa te joci cu vietile oamenilor dupa cum propriile sentimente negative te conduc.


Facand asta, credinciosii accepta sa traiasca dupa sentimentele predicatorului caruia i se si supune, si nicidecum dupa voia lui Dumnezeu. Oamenii se supun astfel la ceea ce sentimentele nocive si negative ale liderului, spun despre Cuvant nu Cuvantului in adevar.

Asta mi-a amintit de unele faze de cand eram la Mera la adunare si dupa ce am plecat de la ei, a aparut un conflict cu socrul si fosta sotie dupa care ne-am mutat in chirie ca stateam la ei atunci temporar.

Unii frati si mai ales surori au zis ca: "Uite deja si incep problemele pentru el pentru ca nu are dreptate." 

Eu visasem ca un nor de fum negru venea de pe podul de la Terapia si a intrat in casa lor de adunare de pe Fabricii de la aceea vreme. Le-am spus visul la multi dintre ei.

La nici doua saptamani, aud ca un camion caruia i s-a stricat frana si directia a venit exact de pe acel pod din visul meu, si dintre toate casele care erau acolo, fix, dar fix in casa lor de adunare a intrat din plin, demoland si gardul si peretele din fata casei, facand o alta intrare la adunare. :) A fost incredibil.

Atunci eu am zis: "Uite ca Dumnezeu le da un semn ca nu au procedat corect cu fratii".

Ei au zis: "Satana ne ataca pentru ca suntem ai Domnului si ii este ciuda pe noi"

Apoi tot asa si mai departe in decursul anilor am vazut automanipulari si manipulari copilaresti de multe ori dar cu consecinte greu de suportat. 

La frankisti sau branhamisti a fost la fel, deoarece psihologia umana este identica tuturor si majoritatea oamenilor au aceleasi nevoi emotionale, afectionale, fizice, psihice, spirituale, etc. 

Adica, pe romaneste spus, omul e tot om. 

El doar da explicatie diferita evenimentelor, intamplarilor, in functie de conjuctura religioasa, statutul social, economic, etc.

Cand oamenii aud un adevar care nu le este confortabil, ei il neaga.. 

Se ascund de acest adevar deoarece acesta ar dezvalui goliciunea in care se afla in realitate.


John Collins a pus poza asta pe Facebook referindu-se la cei de la mesaj.
Acestia cand aud despre "profetul"
atatea lucruri despre care nu stiau, se sperie si se ascund.
Este adevarat, dar uite ca nu toti de la mesaj o fac pentru ca sunt rai si manipulativi, nu, ci exista si multe cauze psihologice care ii fac sa devina asa, fie pe ei fie pe noi cei care deja am devenit ex-mesaj, ca sa zic asa.


Fiecare vorbeste pe baza nevoilor si mentalitati dobandite in urma unor ani de trairi mistice fortate, de exagerari religioase, spalare a creierului sau alti factori.

Am gasit intr-un articol profesionist, 4 puncte majore ale Sindromului Traumei Religioase. Voi pune linkul mai jos. Cu unele si eu m-am confundat intr-o masura mare sau mica. Exista mari diferente, depinde de la caz la caz. 

Ar mai fi de completat si partea spirituala, desi se leaga oarecum cu ce este deja scris, poate voi lua timp sa ma ocup eu de asta.

La nivel cognitiv: confuzie, dificultate in luarea unor decizii, gandire critica, disasocieri, criza de identitate.

La nivel afectiv: anxietate, atac de panica, depresie, idei suicidale, frustrare, tristete, vina, singuratate, viata fara sens.

La nivel functional: tulburari de somn, cosmaruri, disfunctii sexuale, nevoia exagerata de medicatie, dificultate in comunicare.

La nivel social/cultural: Posibile dezbinari, rupturi in familie, rupturi cu legaturile avute, dificultati la angajare, in afaceri, greutati de acomodare in societate, perceptii confuze si negative despre propria persoana, stres financiar, etc.

Pe langa multe ispite, eu am fost foarte tentat sa incep sa beau mult alcool, deoarece ma destindea si "uitam" pe loc de durerea sufleteasca. 

Imi reprosam ca nu numai am pierdut zeci de ani pe degeaba dar am si convins sute de altii sa urmeze mesajul dovedit in cele din urma fals. E groaznic sa te afli intr-o asemenea situatie. In plus esec dupa esec. Am fost la un pas sa devin "alcoolic." 

Altii au alte lupte personale, deoarece atunci cand parasesti secta, si un mod de viata izolat/parazitar religios se creeaza un vid in suflet, un gol al sensului vietii si al credintei, foarte greu de suportat pentru unii. 

Nestiind cu ce sa il umple pe moment oamenii se pot rataci foarte usor. Diavolul pregatise prin Branham si oamenii lui niste ziduri si blocaje pshihologice foarte puternice ca sa nu mai vezi deloc lucruri frumoase in viata, in credinta, in relatii, in umanitate cand pleci de la ei.

Pentru mine asta arata adevarul despre inchisoarea iadului in care ei sunt. Sunt extrem de defecti si infecti. Ei resping si distrug vietile altor oameni cu o usurinta infioratoare. Sub masca ca ceilalti "nu au fost predestinati" pot face rau oricui vor ei oricand fara nici o mustrare de constiinta.

Asta arata clar ca ei nu sunt cine pretind ca sunt si ca nu au pe Domnul Isus Cristos in ei, asa cum fals pretind. 

Nu au deloc roadele Duhului Sfant, nu arata interes pentru adevar, nu exprima iubirea divina, bunatatea dumnezeieiasca in viata lor, ci au doar ideologiile otravite ale lui Branham. Ei exprima prelungirea ideilor religioase nascute din bolile psihice ale lui Branham.

Pentru altii insa nu a fost foarte greu sa paraseasca secta din care a facut parte deoarece au avut valori de viata si o educatie si familie bine structurata inca din copilarie. Este importanta educatia solida in familie deci.

Am zis mai sus ca totul depinde de multi factori. 

Eu am fost extrem de implicat in mesaj, am fost pasionat de tot, si am crezut si trait 100% tot ce "profetul a spus". Nu am fentat nimic. Am crezut. Poate si de aici a venit "caderea" mea atat de mare in gol.

Mesajul Evangheliei este foarte diferit fata de perceptia lui Branham, Frank si cei de la mesaj. 

Domnul Isus este de partea omului, este pentru om, este pentru salvarea lui, pentru vindecarea lui, pentru binele lui. 

Omul nu trebuie privit prin prisma emotiilor negative personale, culturii si tipului de personalitate pe care il avem, sau al ideilor miscarii din care facem parte.

Omul, viata, relatiile, credinta, totul, trebuie privit prin ochii lui Dumnezeu. 

Fara filtru branhamist, frankist sau de alt tip sectant. Dumnezeu nu are ochelarii lui Branham sau Frank pe ochi atunci cand priveste la cineva si nu are creierul lor nici cand ia o decizie. 

Este o prostie si o ratacire de dimensiune cosmica sa crezi asa ceva!

Dumnezeu se jura ca nu vrea moartea pacatosului ci doreste salvarea lui.

Apoi vedem ca pret pentru fiecare pacatos a fost dat Insusi Mielul lui Dumnezeu. 

Aici este baza unei "religii" sanatoase care aduce mireasma placuta lui Dumnezeu si oamenilor. 

Cei de la mesaj se urasc atat de mult chiar si intre ei, incat nici cei de la aceeasi "linie" si multi din aceeasi adunare nu respecta ce Dumnezeu a facut pentru celalalt. 

Ei au o problema grava! 

La mesajul lui Branham totul este impotriva omului in general. Totul este gandit din ura si dispretul lui Branham fata de femei si fata de oamenii care nu l-au acceptat ca profet.

Ei nu se pot respecta in mod natural, spiritual, normal, uman, decat daca ei respecta "normele impuse" si fiecare se lasa controlat si manipulat de idei bolnave antisociale si anticriste.

Cu cat scapa mai repede cei de la mesaj de "diavolul" emotiilor negative si al sentimentelor controversate, preluate de la Branham si Frank si alti lideri toxici, cu atat mai repede pacea, iubirea si propasirea divina va prelua vietile si adunarile lor.

Vestea Buna este ca El, Mielul lui Dumnezeu, (ca si jertfa lui Abel) a platit intreg pretul pentru toate pacatele omenirii si oricine este liber sa primeasca in dar VIATA ETERNA. 
Iar acest har, se da oricui il primeste:
fara bani si fara plata, 
fara Ilie, 
fara ingeri, 
fara nori falsi, 
fara piramidologie, 
fara numerologie, 
fara vedenii, 
fara taine,
fara darul de vindecare, 
fara semne si minuni,
fara preziceri false,
fara tipete,
fara urlete, 
fara acuzatii,
fara teoriile conspiratiilor,
fara dezbinari.

E GRATUIT SI E PENTRU ORICINE!

CHIAR DOMNUL ZICE CA LA FINAL CEI CHEMATI NU VOR VENI, SI APOI EL TRIMITE SLUJITORI SA ADUCA OAMENI DE PE STRAZI CACI ESTE LOC DESTUL INAUNTRU PENTRU NUNTA SI BUNI SI RAI, SI BOGATI SI SARACI, NU CONTEAZA EL ZICE: "SA VINA!" 

In branhamism/frankism/tunetism/norism etc. nu exista asa ceva. 

Ei sunt exact impotriva la asta, implinind in mod negativ ignorand ce spune Domnul aici:

Matei 22
9 Duceţi-vă, dar, la răspântiile drumurilor şi chemaţi la nuntă pe toţi aceia pe care-i veţi găsi.”
10 Robii au ieşit la răspântii, au strâns pe toţi pe care i-au găsit, şi buni şi răi, şi odaia ospăţului de nuntă s-a umplut de oaspeţi."


Deci, oameni scumpi, acolo este loc destul, este loc pentru fiecare, este loc pentru orice om care doreste sa isi spele hainele in Sangele Lui. 

Nu mai blocati oamenii la ideile de doi bani ale lui Branham. Mesajul si Branham nu poate salva pe nimeni! Numai Evanghelia si crucea de la Golgota poate salva!

Cerul este un loc pentru toti care a murit El. 
Intrarea este LIBERA! 

Incetati sa mai faceti pe judecatorii si procurorii deoarece nu sunteti cu nimic mai buni decat altii. Si ati dovedit-o in ultimii 25 de ani.

Incetati cu critica!

Incetati cu ura, pentru numele lui Dumnezeu! 

Voi trebuie sa fiti mesagerii pacii si iubirii daca sunteti ce pretindeti ca sunteti! 

Daca tot ati ales acest drum religios, faceti lucrurile care trebuiesc facute acolo in credinta inc are sunteti - altfel, sunteti cei mai mari fatarnici de pe pamant.

Fiti salvatori! 
Fiti vindecatori! 
Fiti oameni buni! 
Incercati sa va asemanati cu Isus! 
Faceti binele! 
Ajutati oamenii!
Vindecati suflete!
Impacati pe cei certati!
Cautati pe cei singuri!
Mangaiati pe cei tristi!
Hraniti pe cel flamand!
Spalati pe cel murdar!
Iertati pe cel ce v-a gresit!
Traiti in pace cu toti oamenii! 
Faceti lucruri marete, cu impact pozitiv in vietile altora! 

Va dati seama cata prostie este sa stai degeaba ca parazitii si sa tot spui ca va fi rapirea curand?

Totul este atat de simplu, atata de frumos, atata de bine, atat de minunat! 

Reveniti la normalitatea Evangheliei si a mesajului ei pentru omenire iar cei care parasesc mesajul nu au de ce sa se teama -in ciuda amenintarilor branhamistilor- dar trebuie sa fie prudenti, atenti si sa isi umple golul lasat de plecare, cu valori de viata, cu lucruri care ii ajuta sa fie productivi, roditori, fericiti, normali. 

Sa nu permiteti sentimentelor de amaraciune, tristete si viciilor sau razbunarii si suferintelor sa va ruineze. 

Nu ati fost si nu sunteti inferiori si nici pierduti pentru ca ati iesit din una din cea mai toxica secta crestina. 

Sunteti curajosi si intelepti. Traiti mai departe tot asa.


Sursa mentionata: 

(Religious Trauma Syndrome; Key dysfunctions in RTS are:
Cognitive: Confusion, difficulty with decision-making and critical thinking, dissociation, identity confusion
Affective: Anxiety, panic attacks, depression, suicidal ideation, anger, grief, guilt, loneliness, lack of meaning
Functional: Sleep and eating disorders, nightmares, sexual dysfunction, substance abuse, somatization
Social/cultural: Rupture of family and social network, employment issues, financial stress, problems acculturating into society, interpersonal dysfunction)

duminică, 5 iulie 2015

Ewald Frank la Chisinau iunie

2015 06 13 - Chisinau, Ewald Frank


Nu doresc sa par lipsit de respect, apreciez liderii care fac ceva pentru oameni, dar m-am intrebat totusi: Ce fel de evanghelizare e asta fara nici o chemare la pocainta si rugaciune la incheiere pentru cei care Il primesc pe Domnul? 

Nici dupa ce Ewald Frank termina, cand vine celalalt frate, Dan din Chizatau, nici acela nu se roaga...Jesus! Mi-a scapat ceva din toata afacerea asta? 


Evanghelizare si "planul lui Dumnezeu" dar fara chemare la Isus, la Dumnezeu, la pocainta, la mantuire? 

Evanghelizare fara lacrimi de cainta? 
Fara bucuria eliberari de lanturile celui rau? 
Fara rugaciune pentru bolnavi, sau pentru nevoiasi? 

O rugaciune de incheiere seaca si pentru biletele fratilor bolnavi e extrem de putin "pentru un trimis mondial". Dupa parerea mea. 


Predica este total lipsita de spiritualitate, de esenta mesajului biblic in asemenea situatii. Nu se transmite nimic din bunatatea si iubirea lui Dumnezeu catre audienta.

Lipsit de har, de bucuria mantuirii, de ungere, nimic din ce face si spune Ewald Frank nu reflecta gloria si mesajul lui Dumnezeu prin Domnul Isus pentru omenire.


Mai frate draga, nu te supara, tu predici ca e timpul sfarsitului si tu dormi la amvon?


Daca as fi privit ca unul nou venit, neutru, nu m-ai convins cu nimic deoarece nu ai spus nimic de valoare hristica ci doar incerci sa ma convingi de unul Branham. Branham.



Poate eu sunt pur si simplu orb si nu vad cum trebuie. Sau sunt eu tampit pentru ca ma asteptam ca o evanghelizare sa se desfasoare asa cum am zis mai sus? Adica in termeni biblici, nu cu vorbe goale, si teorii ci cu puterea Duhului Sfant, cu pasiune pentru sufletele pierdute. 

Totusi fratilor Isus a murit pentru oameni. Atat de mult i-a iubit. E cel mai mare mesaj al istoriei lumii. Nu exista alta cale ca oamenii sa fie salvati.



Sau lucrurile au ajuns si sunt chiar sunt de o goliciune atat de mare in aceste intalniri? Sunt uluit unde s-a ajuns. E doar teorie banala si plicticoasa, dar si plina de neadevaruri. Parca e din ce in ce mai rau. 


Practic a fost un discurs de "clarificare" ca a existat un profet, acum exista urmasului lui, curand e venirea Domnului, si trebuie sa fie o mireasa pregatita si audienta trebuie sa creada acestea sa ajunga la cer. Punct. Un seminar eventual interesant, in cel mai fericit caz. 



Catastrofa.

Nu ma intelegeti gresit. Este foarte bine sa tii discursuri si seminarii cu teme diferite, care ajuta publicul, dar atunci numeste-le ca atare, si le tratezi ca atare, nu le mai zici evanghelizari si nu bagi chestii neadevarate de genul "slujba biblica, apostolica si profetica".


Semnele unui apostol care sunt? Ale unui profet care sunt? Si sa fie biblica lucrarea facuta, ce trebuie facut?


Iata am pus 3 intrebari pertinente pentru pretentiile extrem de exagerate ale fratilor. Pretentia e una, faptele sunt altele.


De ce faceti asta fratilor? De ce falsificati lucrurile? Stiti bine ca nu exista nici urma de manifestare a acestei slujbe "intreite" pe care o pretindeti in mod fals ca Ewald Frank o are. Nu are asa ceva. Nu are. Voi nu vedeti ca nu are? Stie doar sa explice diferit lucrurile. Atat.


Voi fara sa vreti, hraniti eroarea si cresteti astfel un "monstru" in curtea voastra. Acest monstru va va sfasia si va va rupe in bucati.


Stiti cand veti vedea ce ati creat cu adevarat?


Dupa ce il ingropati pe Ewald Frank. Curand. Apoi branhamisti si ei vor vedea cand il ingroapa pe Billy Paul Branham. Curand si el.



Domnule nu ma pretind mai bun decat oricare, nu.

Ideea mea e in felul urmator. Daca totusi mergi si investesti timp, bani, energie, resurse, si ai sute de oameni in audienta, sau cati ai avea, predica domnule Cuvantul, cu putere, cu iubire, cu pasiune pentru a castiga suflete pentru Imparatia lui Cristos, nu adepti frankisti, nu baliverne. 

Oamenii au nevoie de Mantuitor, nu de explicatori. De cand informatii bine explicate au puterea de a mantui sufletele pacatoase ale acestei lumi? Niciodata. Asa ceva nu exista in Imparatia lui Dumnezeu.

Eu presupun ca oamenii au venit la evanghelizare ca sa auda despre Domnul Isus, si ca pot fi salvati, iertati, vindecati, eliberati, si ca pot sa inceapa o viata noua, sa primeasca un duh nou, o minte innoita...pace in suflet. Asa ceva nu s-a predicat.

Ca dupa aceea vrei sa le explici nu stiu ce, e alt subiect, dar ai pierdut esenta.

Oamenii au nevoie de iubire, de siguranta prin Cristos, au nevoie sa auda ca pot sa le fie schimbata viata, nu au nevoie de argumente branhamiste foarte indoielnice si care pot fi rasturnate extrem de usor. 

Nu mai poti sa auzi asa ceva nicaieri la mesaj? Asta e grav. Sunt cu totul pierduti acesti sectanti, este parerea mea.

O fi plecat vreunul schimbat, transformat, atins de la intalnire? Nu cred. Sau doar a devenit adept al ideilor spuse de catre predicator?




La minutul 1.01 incepe sa spuna despre experienta lui Branham de la raul Ohio si ca au fost 4000 de martori si lumina si vocea aceea. 
(Branham spune cu totul altceva, dar ambii mint oricum deoarece Branham a inventat povestea aceea). 

Hei, credeam ca, dupa spusele dumitale, vei predica doar din Biblie, frate Frank!


Cititi aici despre adevarul despre botezul de la raul Ohio din 1933: