Cineva a întrebat dacă este adevărat ce au scris
cei de la VGR pe pagina lor cu privire la cele patru „Luni de Sânge”:
Acum o sută şi câţiva ani, generaţia lui Caragiale
se confrunta cu o „nebunie” similară, cauzată de apariţia unei comete şi a unei
mari „ploi de stele”.
„Marea Ploaie de stele din 1833”
În scrierea sa „Un
pedagog de şcoală nouă”, Caragiale îşi prezintă opinia vizavi de percepţia oamenilor
asupra unor asemenea fenomene cereşti:
„Apăriţiunea comeatelor au esărţitat togheauna înrâurire asupra maselor
populare, asupra prostimii, cu atâta
mai mult că aceea apăriţiune au fost preţesă ghe bolizi, mecheori, aşteroizi,
cari se arată ca o ploaie ghe steale...”
Deoarece, cu tot progresul ştiinţei moderne, prostimea nu a fost abolită, este încă nevoie
de nişte meditaţii suplimentare (pentru cei care nu au luat bacul)...
1. Ce este o eclipsă?
O eclipsă de Lună are loc atunci când Soarele,
Pământul şi Luna sunt pe o axă, iar Pământul se află în mijloc,
împiedicând Luna de a fi iluminată de Soare.
În mod similar, o eclipsă de Soare are loc atunci
când Luna se interpune între Pământ şi Soare, întunecând într-o oarecare
măsură discul acestuia.
2. Când au loc eclipsele?
Eclipsa de Soare are loc doar la Lună nouă.
Aceasta coincide întotdeauna cu începutul fiecărei luni din calendarul
evreiesc, deoarece acesta este un calendar „luni-solar”.
Eclipsa de Lună are loc doar la Lună plină,
respectiv la mijlocul unei luni din calendarul evreiesc.
Deoarece Pământul, Luna şi Soarele nu sunt în
acelaşi plan ecliptic, nu fiecare Lună nouă sau Lună plină generează o
eclipsă.
3. Ce sunt „Lunile de Sânge”?
Eclipsele de Lună pot fi parţiale, penumbrale sau
totale, în funcţie de cât din suprafaţa Lunii este umbrită de Pământ. La o
eclipsă totală, Luna este cu totul în umbra Pământului. Totuşi, Luna nu
dispare complet, rămânând iluminată parţial de lumina roşie provenită prin difracţia
luminii datorită atmosferii Pământului.
4. Ce este o „Lună Albastră” („Blue
Moon”)?
O a doua Lună plină ce are loc într-o lună calendaristică (de obicei
în data de 31)
5. Ce este o „Super-Lună”?
Distanţa dintre Pământ şi Lună nu este întotdeauna
aceeaşi. Când Luna este cel mai aproape de Pământ, discul lunar apare cu circa
14% mai mare în diametru şi cu 30% mai strălucitor decât de obicei. Acest
fenomen poate avea loc la Lună plină şi poate coincide cu o eclipsă totală, ca
cea din noaptea de 28 Septembrie 2015. În cazul acesta, în general mass-media
vorbeşte despre o „Super Lună de Sânge”, un fenomen ce are loc mai rar.
6. Ce este o Tetradă?
Nu toate eclipsele sunt totale şi prin urmare
„Luni de sânge”, (deşi sângele nu are nici o legătură cu evenimente
„sângeroase” în lume, sau apocaliptice, ci mai degrabă cu fenomene fizice,
perfect explicabile, ale luminii.) Când au loc consecutiv patru eclipse
totale, între care nu mai există eclipse de alt tip, se vorbeşte despre o
„Tetradă” („Tetra” = patru). Deoarece nu la fiecare Lună plină este şi eclipsă,
durata totală în care au loc cele patru eclipse totale se întinde de obicei pe
un interval de 1,5 ani. Intervalul între două eclipse totale ale unei Tetrade
este în general acelaşi, şase luni, fiind
determinat de rotaţia Pământului în jurul Soarelui şi a Lunii în jurul
Pământului.
7. Ce legătură este între Tetrade
şi Israel?
Cum am menţionat deja, calendarul evreiesc este
„luni-solar”, fiecare lună începând odată cu Lună nouă. Două din sărbătorile
religioase, „Paştele” şi „Corturile”, sunt fixate la mijlocul lunilor
întâi şi respectiv şapte. Ambele sărbători, pot aşadar coincide cu eclipsele
de Lună. Iar între ele există şi exact acelaşi interval de şase luni, la fel ca şi intervalul între eclipsele
unei Tetrade.
Când există acelaşi şablon nu mai
poate fi vorba de un „semn ceresc”
Excepţie: Dacă calendarul evreiesc
ar fi strict lunar, cu câte 12 luni de câte 29-30 zile, anul ar avea 354 zile
şi ar fi cu peste 11 zile mai scurt decât anul solar. Atunci, după doar 16 ani,
sărbătorile ce trebuiau să se ţină primăvara (Paştele), se vor muta către
toamnă. Şi cele de toamnă (Corturile) vor fi ţinute primăvara. Dar fiindcă
aceste sărbători se raportează şi la anotimpuri (sărbătoarea „Primelor Roade”
sau a „Spicelor”), o astfel de defazare nu este admisibilă. De aceea, calendarul
evreiesc nu este doar lunar, ci şi solar (aşa zis „luni-solar”). Pentru a reuşi
sincronizarea cu anotimpurile, în anul evreiesc se introduce cam tot la 3 ani o
a 13-a lună suplimentară (similar cu ziua de 29 februarie din anul pe
care în calendarele noastre îl denumim „an bisect”).
În cazul acesta de excepţie, între „Corturi” şi
următorul „Paşte” sunt şapte luni, în loc de şase. Aceasta face ca numai
primele două din cele patru eclipse ale unei Tetrade să coincidă exact cu
sărbătorile evreieşti.
Excepţia care face ca Tetradele evreieşti
„perfecte” să fie foarte rare
8. Cât timp durează o eclipsă?
Durata celei mai lungi eclipse de Soare (faza
totalităţii) calculată de NASA într-un interval de 12.000 ani este de 7 minute
şi 29 secunde.
Durata maximă a fazei de totalitate a unei eclipse
de Lună este 1h:45min.
9. Se pot vedea eclipsele din
orice punct de pe pământ?
Absolut nu. Aria vizibilităţii eclipselor de Soare
este foarte îngustă, ea fiind de fapt o fâşie lată de circa 150 km. Eclipsele
de Lună se văd doar din emisfera întunecată a Pământului (pe timp de noapte).
10. A avut loc o eclipsă în ziua
crucificării lui Isus?
Evanghelia relatează:
„De la
ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată
ţara.” (Matei 27:45)
Nu putea fi vorba de o eclipsă obişnuită de Soare, din cel puţin două
motive:
A) Crucificarea a avut loc în timpul sărbătorii
de „Paşte” evreiesc, deci la jumătatea lunii. Atunci sunt posibile
doar eclipse de Lună. Cele de Soare au loc cu două săptămâni mai devreme, la
începutul lunii evreieşti. (vezi punctul 2)
B) Nici o eclipsă de Soare nu durează trei ore, ci cel mult, 7
minute şi un pic...
Nu putea fi nici o eclipsă de Lună, din moment ce
crucificarea avusese loc în timpul zilei (între orele 12-15). O
eventuală eclipsă de Lună putea fi văzută doar în partea opusă a Pământului,
nicidecum în plină zi în, aşa cum era la orele acelea în Europa şi Asia.
Acest eveniment menţionat în Evanghelie nu a avut
nici o legătură cu mişcările naturale ale corpurilor cereşti din sistemul
nostru solar. În Biblie este menţionat fie un eveniment „supranatural” (o
intervenţie divină) , fie unul de natură „extra-terestră” (unii cred că o navă
spaţială gigant, ce plutea deasupra pământului, a întunecat lumina Soarelui).
Sau este pur şi simplu o figură de stil, un simbol al „întunecimii” spirituale
în care se afla omenirea în acele ore de mare cumpănă.
11. Care este frecvenţa
eclipselor de Lună şi a Tetradelor?
În tabelul de mai jos am însumat toate eclipsele
de Lună, bazat pe calculele făcute de NASA. (Cine se îndoieşte de exactitatea
datelor, să ţină cont că NASA a reuşit nu doar aterizarea pe Lună sau pe Marte,
ci să ajungă şi până la limitele sistemului solar – planeta Pluto – şi să
transmită imagini de calitate excelentă de acolo. Pentru a atinge asemenea
performanţe sunt necesare calcule cu mult mai complexe decât cele ale banalelor
eclipse).
O eclipsă totală de Lună în medie la fiecare 17
luni, devine cu timpul un eveniment banal şi fără importanţă pentru aproape
orice om. Mai ales, dacă de fiecare dată este anunţată înainte, apoi difuzată peste
tot la TV şi pe Internet.
Nici Tetradele nu sunt chiar rare, în medie există
trei într-un secol. Dar există şi secole în care nu apare nici una. Secolul
nostru (XXI) are nu mai puţin de 8 tetrade lunare.
Dintre toate Tetradele, sunt însă foarte puţine
care coincid în totalitate cu cele patru sărbători evreieşti. Motivul a fost
explicat la excepţia de la punctul 7, de vină sunt anii cu luna a 13-a adăugată,
care face ca după cele două sărbători din primul an, ciclul sărbătorilor să nu
se mai suprapună cu ciclul eclipselor.
În total, între anii 1 şi 2100 sunt/au fost doar 8
Tetrade ce coincid cu sărbătorile religioase evreieşti. Următoarea Tetradă de
felul acesta va avea loc abia peste 500 ani, în anul 2582.
12. Sunt Tetradele „semne
prevestitoare” pentru Israel?
Cum am văzut, eclipsele unei Tetrade cu intervalul
lor de şase luni între ele, se pot încadra perfect în calendarul evreiesc, cu
sărbătorile sale stabilite tot la intervale de şase luni. Acest lucru se
întâmplă foarte rar, dar se întâmplă, atunci când anul evreiesc ce începe după
a doua eclipsă (toamna), nu are 13 luni.
Să parcurgem cele 8 Tetrade şi să vedem ce relevanţă au avut pentru Israel?
anii 161/162:
- Nimic deosebit
anii 795/796:
- Nimic deosebit
anii 842/843:
- Nimic deosebit
anii 860/861:
- Nimic deosebit
anii 1493/1493:
- Se asociază cu Inchiziţia, dar aceasta a durat mai multe secole.
- Se mai asociază şi cu expulzarea evreilor din
Spania (200.000), dar acest lucru a avut loc deja în 1492, înainte de aceste
eclipse. „Luna de sânge” nu putea fi un semn pentru un lucru ce deja avusese
loc
anii 1949/1950:
- Se asociază cu înfiinţarea statului Israel.
Acesta însă fusese proclamat chiar cu un an înainte de prima eclipsă, în 1948.
anii 1967/1968:
- Se asociază cu războiul de „şase zile” din 1967.
Cu siguranţă, orice război este o tragedie, dar putem numi o confruntare ce a
durat şase zile, şi în care au murit mai puţin de 1000 de israelieni şi 15.000
de arabi „război”? Mă întreb, cum de „Tetrada de sânge” nu a „prevestit” şi marile
nenorociri, cele două războaie mondiale sau „Holocaustul” celor 6.000.000
evrei?
anii 2014/2015:
- Până acum nimic deosebit. Rămâne de verificat,
dacă acestea sunt „Semne în cer” sau doar simple fenomene astronomice....
13. Mai sunt şi alte „Semne
cereşti”?
Evident, unii fundamentalişti evanghelici au identificat cel puţin 7:
Diagrama speculaţiilor „cereşti”
Începând cu cometa ISON în 2013 şi până la ultima
eclipsă din Septembrie 2015, nimic nu arată până acum că am fi în „Zona de
Răpire”.
Între anii 2008-2010 un predicator al Mesajului
din România, susţinea că trei eclipse de Soare, ce avuseseră loc trei ani la
rând, fiecare din ele în aceeaşi zi a calendarului evreiesc (1 Av), zi ce
coincide cu moartea marelui preot Aaron, anunţă revenirea Marelui Preot Isus.
În 1997, Ewald Frank vedea în cometa Hale-Bop un
alt semn că trăim „ultimele minute” pe ceasul lui Dumnezeu şi că „răpirea e
iminentă”.
Pentru Branham, o singură eclipsă totală de Lună
ce avusese loc cu ocazia vizitei Papei la Ierusalim, prevestea deja sfârşitul
veacului... Dintr-un fenomen natural simplu, în care Luna este tot mai mult
întunecată de umbra Pământului, el a creat o învăţătură stranie, potrivit
căreia, Biserica îşi pierde tot mai mult din lumina revelaţiei divine. Şi precum
Luna îşi recapătă lumina atunci când iese din zona de umbră, tot aşa şi secta
lui Branham primeşte revelaţia pură şi nealterată, direct de la Dumnezeu prin
mesagerul său...
14. Ce legătură are Papa cu
eclipsele?
Nu cea speculată de fanaticii religioşi. Eclipsele
sunt predictibile şi calculate cu mii de ani mai înainte. În vechime, dar şi în
timpul prezent, mulţi împăraţi, generali, papi, dar şi oameni simpli se lăsau
ghidaţi de astrologi şi de ciclurile Lunii. Poate că Papa îşi programează
vizitele în „Ţara Sfântă” în funcţie de sărbătorile religioase, aşa că nu e de
mirare dacă îl prinde eclipsa în Israel.
Nu înţeleg logica lui Branham şi a fundamentaliştilor
„creştini” ce se uită după eclipse în zile de sărbători evreieşti, dar în
acelaşi timp susţin că „Luna este un simbol pentru Biserică”.
Dacă nici Luna, nici Soarele nu s-au sinchisit să se întunece (în mod firesc, predictibil) cu ocazia celor două războaie mondiale, şi nici măcar la crucificarea lui Isus, de ce ar face aceasta pentru a prevesti „Răpirea” sau a doua Lui venire pentru Biserică?
Dacă nici Luna, nici Soarele nu s-au sinchisit să se întunece (în mod firesc, predictibil) cu ocazia celor două războaie mondiale, şi nici măcar la crucificarea lui Isus, de ce ar face aceasta pentru a prevesti „Răpirea” sau a doua Lui venire pentru Biserică?
Mai mult decât atât, eu dacă aş fi Papa, Putin,
Netanyahu sau Obama, mi-aş programa toate evenimentele mondiale tocmai în
zilele cu eclipsă, nu pentru că aş fi superstiţios în ce priveşte astrele, ci doar
pentru a le da mai mult de furcă nebunilor şi conspiraţioniştilor. :)
Concluziune
Pentru a nu risca să scriu un articol
interminabil, îl las pe distinsul pedagog al lui Caragiale să aibă ultimul
cuvânt:
„Mereţi acasă şi spuneţi tată-tău şi mumi-ti, reşpective părinţilor voştri
ignoranţi, să nu mai fie neghiobi să
aibă frică ghe fignis munghi [sfârşitul lumii], că
cine crede în superstiţiuni devine ridiculos faţă cu ştiinţă şi merită
ghespreţăluit.”
