Despre Comeată, Ploaie de Stele şi Lună de Sânge

Cineva a întrebat dacă este adevărat ce au scris cei de la VGR pe pagina lor cu privire la cele patru „Luni de Sânge”:

http://branham.org/articles/9242015_FourBloodMoons

Acum o sută şi câţiva ani, generaţia lui Caragiale se confrunta cu o „nebunie” similară, cauzată de apariţia unei comete şi a unei mari „ploi de stele”.

„Marea Ploaie de stele din 1833”

În scrierea sa „Un pedagog de şcoală nouă”, Caragiale îşi prezintă opinia vizavi de percepţia oamenilor asupra unor asemenea fenomene cereşti:

https://www.youtube.com/watch?v=dcxHOhzJGfg

„Apăriţiunea comeatelor au esărţitat togheauna înrâurire asupra maselor populare, asupra prostimii, cu atâta mai mult că aceea apăriţiune au fost preţesă ghe bolizi, mecheori, aşteroizi, cari se arată ca o ploaie ghe steale...”

Deoarece, cu tot progresul ştiinţei moderne, prostimea nu a fost abolită, este încă nevoie de nişte meditaţii suplimentare (pentru cei care nu au luat bacul)...

1. Ce este o eclipsă?

O eclipsă de Lună are loc atunci când Soarele, Pământul şi Luna sunt pe o axă, iar Pământul se află în mijloc, împiedicând Luna de a fi iluminată de Soare.

În mod similar, o eclipsă de Soare are loc atunci când Luna se interpune între Pământ şi Soare, întunecând într-o oarecare măsură discul acestuia.

2. Când au loc eclipsele?

Eclipsa de Soare are loc doar la Lună nouă. Aceasta coincide întotdeauna cu începutul fiecărei luni din calendarul evreiesc, deoarece acesta este un calendar „luni-solar”.

Eclipsa de Lună are loc doar la Lună plină, respectiv la mijlocul unei luni din calendarul evreiesc.

Deoarece Pământul, Luna şi Soarele nu sunt în acelaşi plan ecliptic, nu fiecare Lună nouă sau Lună plină generează o eclipsă.

3. Ce sunt „Lunile de Sânge”?

Eclipsele de Lună pot fi parţiale, penumbrale sau totale, în funcţie de cât din suprafaţa Lunii este umbrită de Pământ. La o eclipsă totală, Luna este cu totul în umbra Pământului. Totuşi, Luna nu dispare complet, rămânând iluminată parţial de lumina roşie provenită prin difracţia luminii datorită atmosferii Pământului.

4. Ce este o „Lună Albastră” („Blue Moon”)?

O a doua Lună plină ce are loc într-o lună calendaristică (de obicei în data de 31)

5. Ce este o „Super-Lună”?

Distanţa dintre Pământ şi Lună nu este întotdeauna aceeaşi. Când Luna este cel mai aproape de Pământ, discul lunar apare cu circa 14% mai mare în diametru şi cu 30% mai strălucitor decât de obicei. Acest fenomen poate avea loc la Lună plină şi poate coincide cu o eclipsă totală, ca cea din noaptea de 28 Septembrie 2015. În cazul acesta, în general mass-media vorbeşte despre o „Super Lună de Sânge”, un fenomen ce are loc mai rar.

6. Ce este o Tetradă?

Nu toate eclipsele sunt totale şi prin urmare „Luni de sânge”, (deşi sângele nu are nici o legătură cu evenimente „sângeroase” în lume, sau apocaliptice, ci mai degrabă cu fenomene fizice, perfect explicabile, ale luminii.) Când au loc consecutiv patru eclipse totale, între care nu mai există eclipse de alt tip, se vorbeşte despre o „Tetradă” („Tetra” = patru). Deoarece nu la fiecare Lună plină este şi eclipsă, durata totală în care au loc cele patru eclipse totale se întinde de obicei pe un interval de 1,5 ani. Intervalul între două eclipse totale ale unei Tetrade este în general acelaşi, şase luni, fiind determinat de rotaţia Pământului în jurul Soarelui şi a Lunii în jurul Pământului.

7. Ce legătură este între Tetrade şi Israel?

Cum am menţionat deja, calendarul evreiesc este „luni-solar”, fiecare lună începând odată cu Lună nouă. Două din sărbătorile religioase, „Paştele” şi „Corturile”, sunt fixate la mijlocul lunilor întâi şi respectiv şapte. Ambele sărbători, pot aşadar coincide cu eclipsele de Lună. Iar între ele există şi exact acelaşi interval de şase luni, la fel ca şi intervalul între eclipsele unei Tetrade.

Când există acelaşi şablon nu mai poate fi vorba de un „semn ceresc”

Excepţie: Dacă calendarul evreiesc ar fi strict lunar, cu câte 12 luni de câte 29-30 zile, anul ar avea 354 zile şi ar fi cu peste 11 zile mai scurt decât anul solar. Atunci, după doar 16 ani, sărbătorile ce trebuiau să se ţină primăvara (Paştele), se vor muta către toamnă. Şi cele de toamnă (Corturile) vor fi ţinute primăvara. Dar fiindcă aceste sărbători se raportează şi la anotimpuri (sărbătoarea „Primelor Roade” sau a „Spicelor”), o astfel de defazare nu este admisibilă. De aceea, calendarul evreiesc nu este doar lunar, ci şi solar (aşa zis „luni-solar”). Pentru a reuşi sincronizarea cu anotimpurile, în anul evreiesc se introduce cam tot la 3 ani o a 13-a lună suplimentară (similar cu ziua de 29 februarie din anul pe care în calendarele noastre îl denumim „an bisect”).

În cazul acesta de excepţie, între „Corturi” şi următorul „Paşte” sunt şapte luni, în loc de şase. Aceasta face ca numai primele două din cele patru eclipse ale unei Tetrade să coincidă exact cu sărbătorile evreieşti.

Excepţia care face ca Tetradele evreieşti „perfecte” să fie foarte rare

8. Cât timp durează o eclipsă?

Durata celei mai lungi eclipse de Soare (faza totalităţii) calculată de NASA într-un interval de 12.000 ani este de 7 minute şi 29 secunde.

Durata maximă a fazei de totalitate a unei eclipse de Lună este 1h:45min.

9. Se pot vedea eclipsele din orice punct de pe pământ?

Absolut nu. Aria vizibilităţii eclipselor de Soare este foarte îngustă, ea fiind de fapt o fâşie lată de circa 150 km. Eclipsele de Lună se văd doar din emisfera întunecată a Pământului (pe timp de noapte).

10. A avut loc o eclipsă în ziua crucificării lui Isus?

Evanghelia relatează:

„De la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara.” (Matei 27:45)

Nu putea fi vorba de o eclipsă obişnuită de Soare, din cel puţin două motive:

A) Crucificarea a avut loc în timpul sărbătorii de „Paşte” evreiesc, deci la jumătatea lunii. Atunci sunt posibile doar eclipse de Lună. Cele de Soare au loc cu două săptămâni mai devreme, la începutul lunii evreieşti. (vezi punctul 2)

B) Nici o eclipsă de Soare nu durează trei ore, ci cel mult, 7 minute şi un pic...

Nu putea fi nici o eclipsă de Lună, din moment ce crucificarea avusese loc în timpul zilei (între orele 12-15). O eventuală eclipsă de Lună putea fi văzută doar în partea opusă a Pământului, nicidecum în plină zi în, aşa cum era la orele acelea în Europa şi Asia.

Acest eveniment menţionat în Evanghelie nu a avut nici o legătură cu mişcările naturale ale corpurilor cereşti din sistemul nostru solar. În Biblie este menţionat fie un eveniment „supranatural” (o intervenţie divină) , fie unul de natură „extra-terestră” (unii cred că o navă spaţială gigant, ce plutea deasupra pământului, a întunecat lumina Soarelui). Sau este pur şi simplu o figură de stil, un simbol al „întunecimii” spirituale în care se afla omenirea în acele ore de mare cumpănă.

11. Care este frecvenţa eclipselor de Lună şi a Tetradelor?

În tabelul de mai jos am însumat toate eclipsele de Lună, bazat pe calculele făcute de NASA. (Cine se îndoieşte de exactitatea datelor, să ţină cont că NASA a reuşit nu doar aterizarea pe Lună sau pe Marte, ci să ajungă şi până la limitele sistemului solar – planeta Pluto – şi să transmită imagini de calitate excelentă de acolo. Pentru a atinge asemenea performanţe sunt necesare calcule cu mult mai complexe decât cele ale banalelor eclipse).

O eclipsă totală de Lună în medie la fiecare 17 luni, devine cu timpul un eveniment banal şi fără importanţă pentru aproape orice om. Mai ales, dacă de fiecare dată este anunţată înainte, apoi difuzată peste tot la TV şi pe Internet.

Nici Tetradele nu sunt chiar rare, în medie există trei într-un secol. Dar există şi secole în care nu apare nici una. Secolul nostru (XXI) are nu mai puţin de 8 tetrade lunare.

Dintre toate Tetradele, sunt însă foarte puţine care coincid în totalitate cu cele patru sărbători evreieşti. Motivul a fost explicat la excepţia de la punctul 7, de vină sunt anii cu luna a 13-a adăugată, care face ca după cele două sărbători din primul an, ciclul sărbătorilor să nu se mai suprapună cu ciclul eclipselor.

În total, între anii 1 şi 2100 sunt/au fost doar 8 Tetrade ce coincid cu sărbătorile religioase evreieşti. Următoarea Tetradă de felul acesta va avea loc abia peste 500 ani, în anul 2582.

12. Sunt Tetradele „semne prevestitoare” pentru Israel?

Cum am văzut, eclipsele unei Tetrade cu intervalul lor de şase luni între ele, se pot încadra perfect în calendarul evreiesc, cu sărbătorile sale stabilite tot la intervale de şase luni. Acest lucru se întâmplă foarte rar, dar se întâmplă, atunci când anul evreiesc ce începe după a doua eclipsă (toamna), nu are 13 luni.

Să parcurgem cele 8 Tetrade şi să vedem ce relevanţă au avut pentru Israel?

anii 161/162:

- Nimic deosebit

anii 795/796:

- Nimic deosebit

anii 842/843:

- Nimic deosebit

anii 860/861:

- Nimic deosebit

anii 1493/1493:

- Se asociază cu Inchiziţia, dar aceasta a durat mai multe secole.

- Se mai asociază şi cu expulzarea evreilor din Spania (200.000), dar acest lucru a avut loc deja în 1492, înainte de aceste eclipse. „Luna de sânge” nu putea fi un semn pentru un lucru ce deja avusese loc

anii 1949/1950:

- Se asociază cu înfiinţarea statului Israel. Acesta însă fusese proclamat chiar cu un an înainte de prima eclipsă, în 1948.

anii 1967/1968:

- Se asociază cu războiul de „şase zile” din 1967. Cu siguranţă, orice război este o tragedie, dar putem numi o confruntare ce a durat şase zile, şi în care au murit mai puţin de 1000 de israelieni şi 15.000 de arabi „război”? Mă întreb, cum de „Tetrada de sânge” nu a „prevestit” şi marile nenorociri, cele două războaie mondiale sau „Holocaustul” celor 6.000.000 evrei?

anii 2014/2015:

- Până acum nimic deosebit. Rămâne de verificat, dacă acestea sunt „Semne în cer” sau doar simple fenomene astronomice....

13. Mai sunt şi alte „Semne cereşti”?

Evident, unii fundamentalişti evanghelici au identificat cel puţin 7:

 Diagrama speculaţiilor „cereşti”

Începând cu cometa ISON în 2013 şi până la ultima eclipsă din Septembrie 2015, nimic nu arată până acum că am fi în „Zona de Răpire”.

Între anii 2008-2010 un predicator al Mesajului din România, susţinea că trei eclipse de Soare, ce avuseseră loc trei ani la rând, fiecare din ele în aceeaşi zi a calendarului evreiesc (1 Av), zi ce coincide cu moartea marelui preot Aaron, anunţă revenirea Marelui Preot Isus.

În 1997, Ewald Frank vedea în cometa Hale-Bop un alt semn că trăim „ultimele minute” pe ceasul lui Dumnezeu şi că „răpirea e iminentă”.

Pentru Branham, o singură eclipsă totală de Lună ce avusese loc cu ocazia vizitei Papei la Ierusalim, prevestea deja sfârşitul veacului... Dintr-un fenomen natural simplu, în care Luna este tot mai mult întunecată de umbra Pământului, el a creat o învăţătură stranie, potrivit căreia, Biserica îşi pierde tot mai mult din lumina revelaţiei divine. Şi precum Luna îşi recapătă lumina atunci când iese din zona de umbră, tot aşa şi secta lui Branham primeşte revelaţia pură şi nealterată, direct de la Dumnezeu prin mesagerul său...

14. Ce legătură are Papa cu eclipsele?

Nu cea speculată de fanaticii religioşi. Eclipsele sunt predictibile şi calculate cu mii de ani mai înainte. În vechime, dar şi în timpul prezent, mulţi împăraţi, generali, papi, dar şi oameni simpli se lăsau ghidaţi de astrologi şi de ciclurile Lunii. Poate că Papa îşi programează vizitele în „Ţara Sfântă” în funcţie de sărbătorile religioase, aşa că nu e de mirare dacă îl prinde eclipsa în Israel.

Nu înţeleg logica lui Branham şi a fundamentaliştilor „creştini” ce se uită după eclipse în zile de sărbători evreieşti, dar în acelaşi timp susţin că „Luna este un simbol pentru Biserică”. 

Dacă nici Luna, nici Soarele nu s-au sinchisit să se întunece (în mod firesc, predictibil) cu ocazia celor două războaie mondiale, şi nici măcar la crucificarea lui Isus, de ce ar face aceasta pentru a prevesti „Răpirea” sau a doua Lui venire pentru Biserică?

Mai mult decât atât, eu dacă aş fi Papa, Putin, Netanyahu sau Obama, mi-aş programa toate evenimentele mondiale tocmai în zilele cu eclipsă, nu pentru că aş fi superstiţios în ce priveşte astrele, ci doar pentru a le da mai mult de furcă nebunilor şi conspiraţioniştilor. :)

Concluziune

Pentru a nu risca să scriu un articol interminabil, îl las pe distinsul pedagog al lui Caragiale să aibă ultimul cuvânt:

„Mereţi acasă şi spuneţi tată-tău şi mumi-ti, reşpective părinţilor voştri ignoranţi, să nu mai fie neghiobi să aibă frică ghe fignis munghi [sfârşitul lumii], că cine crede în superstiţiuni devine ridiculos faţă cu ştiinţă şi merită ghespreţăluit.”

https://www.tititudorancea.ro/z/ion_luca_caragiale_despre_cometa_prelegere_populara.htm