Jim Jones si William Branham

"Jones nu a fost un om bun care a devenit rău, aşa cum au crezut mulţi. 

Seminţele nebuniei, ale violenţei şi ale cruzimii au crescut în el încă din copilăria lui în INDIANA. 

După ce mai apoi i-a umplut pe adepţii săi cu propria lui paranoia şi a clădit ziduri psihologice care i-a ţinut pe aceştia sub controlul său şi departe de lumea exterioară.

Cu toate că Jones şi-a împrumutat ideile din grupuri religioase neconvenţionale, Templul [aşa se chema grupul lui "Oamenii Templului"] nu a crescut din New Age sau religii orientale, ci din Creştinism în inima Americii. 

A fost recunoscut de o denominaţie principală iar inspiraţia lui religioasă majoră a fost "hucksterism" [negustorie ambulantă] de tip penticostal cu tradiţiile sale de vindecări false şi alte "miracole"

Jones, care s-a numit pe sine un "Dumnezeu socialist", nu a fost un ideolog pur, ci a fost şi un cameleon pragmatic, împins de propriile slăbiciuni şi de nevoile personale de famile, acceptanţă şi putere." 

Iată şi în continuare câteva fragmente traduse tot din cartea "RAVEN - Istorie nespusă despre rev. Jim Jones şi oamenii săi" (Peoples Temple) scrisă de Tim Reiterman, cel care a supravieţuit carnagiului, ascunzându-se în jungla din Guyana... A crea o imagine însemna a crea publicitate, iar aceasta însemna o mişcare îndrăzneaţă. 

"La scurt timp după mutarea la noua sa biserică, el a organizat o convenţie religioasă mamut între 11-15 iunie 1956 într-o sală cavernoasă din Indianapolis numită „Tabernacolul Cadle”. 

Tabernacolul Cadle

Ca să atragă mulţimile, Jim avea nevoie de un cap de afiş religios, aşa că a aranjat să împartă amvonul cu Rev. William Branham, un evanghelist al vindecării şi un autor religios tot atât de stimat de unii ca şi Oral Roberts sau Billy Graham. 

Ca un preludiu la acest eveniment „Herald of Faith”, un buletin informativ creştin din Chicago i-a oferit lui Jones o platformă în ediţia sa din Mai 1956. 

În proza sa elocventă, aproape biblică, Jones şi-a camuflat agnosticismul – sau ateismul – său şi a ascuns faptul că folosea religia în scopuri sociale. 

A revelat însă în mod subtil rolul religiei în evadarea sa din sărăcie.„Creştinismul, ca un ceasornic, trebuie să fie tras pentru a începe să meargă. Cuvântul spune că 'Cel ce flămânzeşte şi însetează după neprihănire va fi săturat'. Noi nu putem progresa cu Dumnezeu, până ce nu vedem dacă există ceva care să răspundă sau să caute după adevăr. Există vreun răspuns divin la dorinţa omului după o viaţă transformată? Este progresul, doar ridicare sinelui cuiva cu ajutorul 'propriilor şireturi'? Este ceea ce auzim din cer doar ecoul propriului strigăt de invocare?” 

Aproape 11.000 de Creştini au participat la întâlnirea de deschidere a convenţiei ca să-l vadă pe Branham şi pe Jim Jones, tânărul în vârstă de 24 de ani. Deşi Branham era cunoscut din Chicago până în statele Caroline, slujba sa nu era destul de puternică între negri; în schimb acea a lui Jones avea să devină. Negrii au reprezentat aproximativ o cincime din totalul de oameni în acea zi. 

Mulţi au venit să îl vadă pe Jim Jones în serviciul preliminariu de după amiază, apoi au rămas acolo pentru serviciul culminant de seară împreună cu marele vindecător Branham, un carismatic liniştit, care începea să chelească în jurul vârstei de 45 ani. 

Deşi Jones era mult mai zgomotos în predicare şi rugăciune decât Branham, ambii predicatori au urmat în mare parte aceaşi procedură penticostală, bazată foarte mult pe numere – adrese, asigurări sociale, de telefon, poliţe de asigurări – tot felul de lucruri pe care orice detectiv privat le-ar putea afla. 

Ca şi nişte ghicitori, ei le-au spus oamenilor lucruri trecute sau viitoare din vieţile lor. Branham chiar le spunea oamenilor ce le spuneau medicii lor la ultima vizită. Întreg acest discernământ a fost prevăzut ca să clădească credinţa către acel vârf, când 'vindecarea' era posibilă. 

Rândurile de rugăciune s-au întins din spatele sălii până la scenă şi pe aceasta. Persoane au venit înainte la rând pentru o consultaţie privată cu Jones sau Branham. Când predicatorul şi-a pus mâinile peste persoană şi se ruga cu voce tare, energia creştea. 

Pe băncile lor, credincioşii îşi înălţau inimile şi mâinile în rugăciune. Febril, mulţi scoteau strigăte de extaz sau îl implorau pe Isus pentru o minune. 

Mulţi „cădeau”, înainte chiar să-i atingă predicatorul. Dar, de obicei părea că le dădea o impingere bună pe frunte la finalul rugăciunii, şi aceasta, propria lor înclinaţie şi orice putere venea de la Duhul Sfânt îi răsturna pe spate cu mâinile în sus în predare către cer. Unii cădeau jos cu grijă dar mulţi picau ca o scândură; noroc că acei tineri vânjoşi stăteau în spatele lor să-i prindă şi să-i culce cu grijă pe podea. 

Oamenii strigau: „Aleluia! Slavă Domnului”, în timp ce fraţii lor trăiau experienţa Duhului Sfânt. 

Pretutindeni în sală, oamenii îşi ridicau vocile cu mulţumire. Dacă totul mergea bine, coridoarele erau ticsite cu oameni ca o grămadă de lemne de foc. Unii oameni, atinşi de Duhul Sfânt, erau culcaţi pe spate, aveau convulsii, pleoapele le tremurau, gurile li se închideau şi se deschideau spasmodic, ca la peştii pe uscat. Unii săreau aproape instantaneu în picioare, zâmbind, ciufuliţi dar reîmprospătaţi; vecinii lor îmbrăţisându-i când aceştia se întorceau la scaunele lor. Alţii, stăteau în transă pe podea – părând a fi uitaţi de toţi – minute şi uneori ore în şir. 

După standarde evanghelice (protestante), cu cât mai mulţi oameni „cădeau”, cu cât mai bine. 

Branham nu doar că s-a bucurat de una din cele mai mari audienţe, ci a şi reuşit să îi facă pe oameni să cadă de pe scaune în timp ce era pe scenă. El a putut ajunge la ei fără ca să-i atingă măcar. Şi uneori, practic fiecare pe care şi-a pus mâinile, a căzut jos. 

Novicele Jim Jones nu putea rivaliza cu procentajul lui Branham. Expunerea s-a dovedit de nepreţuit pentru Jones. O persoană care i-a fost prezentată pastorului de la „Peoples Temple” cu ocazia acestui eveniment era un om înalt, în jur de 45 de ani, pe nume Archie Ijames. 

Ijames a venit să-l audă pe William Branham, dar el era exact omul de care avea nevoie Jim Jones. Jones avusese ceva dificultăţi încercând să-i facă pe negri să creadă că era sincer în ce priveşte frăţietatea rasială, iar Ijames putea să-l ajute ca să-i aducă în turma sa..."

Tradus din cartea "Raven", de catre ABEL, Germania 
(Multumim Abel)

Clip video a lui John Collins despre momentele de asociere dintre Jones si Branham. 

Este interesant ca Branham ii vede "bine si vindecati" pe oamenii care aveau sa fie membrii la "People's Temple". Nu vede, nu prevede, nu prezice dezastrul, distrugerea care ii pastea pe oamenii aceia. Pe buna dreptate ne putem intreba fara nici o teama: ce profet e si asta? Spune de bine cand e de rau si spune de rau cand e de bine. E doar un proroc fals care niciodata nu stie nimic dar pretinde ca stie totul.

Dati click in dreapta jos, pentru a mari vizualizarea.


Articol similar: https://mesajul.blogspot.ro/2014/03/profetul-psihopat-jim-jones.html


Articol aparut si in presa romaneasca: http://a1.ro/news/inedit/cea-mai-mare-sinucidere-in-masa-913-morti-276-copii-moartea-nu-este-decat-o-trecere-spre-alt-nivel-beti-otrava-id612769.html

Dupa 40 de ani in mesaj (engleza)

James Manuel came into the Message in 1973. Find out why he left the Message in 2012, his challenge to those still in the Message, and read about the threats on his life by people who claim that William Branham is a prophet:

------------------------------

I have spent 40 years of my life in the message. I believed it, I lived it, I preached it. The message is all my wife knew, it is all my children knew, it is all I knew. ...I challenge any pastor, deacon, elder, trustee, treasurer, usher, believer of the End-Time Message of William Branham to disprove what I said. I am willing to publicly repent, recant and return to the message if you can convince me with hard evidence that my claims are false. Likewise, if you fail to disprove what I claim, are you willing to turn your back on the message and follow the Lord Jesus Christ?

The past few months have been challenging. I have had a few threats on my life because of my stand against the message. I receive constant messages in my inbox warning me of imminent danger. I have never taken these threats seriously. I believe that God is in control of my life and I want to do whatever His will is for my life.

However, a few days ago, I received a serious death threat on my telephone at home. The person did not identify himself (I could hear by the voice it was a male). The message was brief, “ we know your movements, we know where you live, we know where you go to church, we are making plans to take you out. Stop spreading the lies about our prophet”

I ask you, dear message believer. Is this even Christian to threaten someone who believes different than you?? Is it even common decency to threaten someone with his life just because he is highlighting severe problems with what you believe??

I have decided after much prayer and advice from my friends, to go public. I want you all to see what is really happening around you. If the message is 100% correct and 100% in line with the Word why is it so difficult to give answers to simple questions?? It is time that you check what you believe against the Word of God: the Bible.

James Manuel

-----------------------------

Desi nu e 100% corecta traducerea puteti traduce cu google translate aflat in dreapta paginii sus.

Articol preluat de pe: www.believethesign.com

Mai multe despre aceasta marturie aici:
http://en.believethesign.com/index.php/The_Testimony_of_James_Bernard_Manuel

Povestea reala a vietii lui Branham

Povestea vietii lui Branham este cu totul diferita fata de ceea ce ni s-a spus. Am vazut video de mai jos si mi-am amintit ca multe din cele spuse le scrisesem si eu.

Am scris "Viata si misiunea extraordinara a lui William Branham" in 1999 si in 2000 partea a doua. Am crezut cu fiecare particica din mine ca tot ce scriu este adevarat. M-a emotionat si mi-a dat curaj sa fac tot ce pot cu cativa banuti castigati din noua firma facuta atunci. Am investit tot. Am tiparit mii de exemplare si am raspandit in toata tara. 

Chiar si multi fratii ce il urmeaza pe Ewald Frank au apreciat cartea bine documentata, "desi ei sunt total impotriva la alte surse de hrana".

Mi-am zis ca daca vine Domnul sa stiu ca am facut ceva util. Banii ii mancam, cheltuiam, dar "asa ceva ramane pentru vietile oamenilor pentru eternitate daca se mantuiesc" ma gandeam.

A avut impact major in Romania. Atunci nu era atata tehnologie si carti ca si acum si era bine venita. Apoi am editat si tiparit si volumul doi care a fost mult mai bun si voluminos si documentat.

Regret enorm ca am pierdut timpul, energia, banii cu povesti neadevarate, sau regret ca nu a fost adevarat in ceea ce eu si altii am crezut.

Am verificat argumentele lui John Collins. Din pacate -din fericire as zice acum- sunt adevarate. 

Povestea siropoasa, sentimentala si supranaturala a vietii lui Branham nu este asa cum ni s-a spus. 

Lui fratele Collins inca i-a scapat cateva chestii, care am vazut si eu pe alt site, sau din ce imi aminteam, ca ceea ce Branham a pretins, NU ESTE ADEVARAT. 

Nici faptul ca a fost campion la box sau ca era in Phoenix cand a murit fratele sau in accident nu e adevarat. El era intr-o biserica penticostala de negrii bucurandu-se de Duhul Sfant (totusi spunand ca din cauza lui soacra-sa nu a umblat cu ei) atunci si de acolo a fugit repede sa faca ceva.

Exista extrem de multa multa contradictie si minciuna si confuzie in povestea vietii lui.

Este de-a dreptul frustrant sa afli asa ceva. Sa fii 50 de ani in ceva care se dovedeste fals, nu e simplu deloc. Altii 30, altii 15 ani.

De ce a facut Branham asta? Nu stiu. Sa impresioneze pe oameni? Chiar nu stiu. A avut vreo afectiune psihica ascunsa afara de nevrotism? 

Un om normal nu face asa ceva. Un slujitor public sanatos la cap, nu inventeaza povesti azi, iar maine spune exact opusul lor cu aceeasi determinare. 

Un profet adevarat nu greseste niciodata in adevar, in revelatie, in Cuvant, ci doar ca om, fireste, natural.

Sau nevrotismul de care se plangea Branham, l-a afectat atat de tare incat nu era constient ce spune azi ca apoi sa spuna exact invers maine? 

Multumim frate Collins pentru documentarea corecta si impartiala.

Rapirea - ultima parte

Strângerea celor credinciosi

Isus a spus că atunci când va reveni pe norii cu slavă si mărire, îsi va trimite îngerii în sunet de trâmbită să-i strângă pe cei alesi din cele patru colturi ale pământului (Mat. 24:30-31, Marcu 13:26-27).

Strângerea celor credinciosi este pur si simplu împlinirea acelei părti din învătătura despre Hristos (Evr. 6:12) cu privire la învierea mortilor. Există două părti distincte ale învierii: una este învierea celor credinciosi pentru viata vesnică si alta este învierea celor păcătosi pentru pedeapsa vesnică (In. 5:24-29, Dan. 12:2, Fapte 24:15, Luca 14:14, Apoc. 20:4-6, 11-15).

Există o anumită ordine pentru înviere. Pavel ne spune la 1 Cor. 15:23-24 că fiecare va fi înviat în ceata sa: Hristos, ca pârgă; apoi cei ai lui Hristos, la venirea Lui; în cele din urmă vor învia cei necredinciosi, pentru Judecată. [A se vedea la Daniel 13:13 - „în ceata ta”. Lui Daniel i se spune că va sta în "ceata" lui la sfârsitul zilelor. Cuvântul se referă aici la participarea lui la învierea celor credinciosi.]

Stim că Iisus Hristos - pârga - a fost înviat. Urmează la rând cei ai lui Hristos, la venirea Lui. În caz că există asa-zisa răpire a credinciosilor înainte de Necazul cel Mare si de a Doua Venire a Domnului, atunci aici avem o problemă. Dacă răpirea are loc asa cum se spune, atunci o parte a Bisericii vor fi înviati si schimbati întru slavă. 

Credinciosii născuti după răpire, în timpul Necazului, nu vor avea parte de învierea celor credinciosi si nu vor fi schimbati în slavă. Aici e o problemă. Evrei 11:35-40 ne spune că femeile credincioase si-au primit mortii lor înapoi la viată: altii au fost chinuiti, nevrând să primească izbăvirea, ca să ajungă la o mai bună înviere. (De remarcat că textul de aici si până la sfârsitul capitolului vorbeste despre înviere). Credinciosii au fost chinuiti, omorâti cu pietre, prigoniti si au îndurat suferinte. Toti acestia, desi dobândind o bună mărturie pentru credintă, nu au primit făgăduinta (învierii); pentru că Dumnezeu prevăzuse pentru noi ceva mai bun, asa ca ei să nu ajungă fără noi la desăvârsire. Cu alte cuvinte, cei care au murit în Domnul nu pot dobândi învierea înaintea celor care sunt vii.

1 Tes. 4:15 ne spune că "noi, cei vii si care am rămas până la venirea Domnului, nu o vom lua înainte celor care sunt adormiti". Aceasta înseamnă că cei vii nu pot obtine învierea înaintea celor adormiti. În consecintă, dacă ar exista o răpire înainte sau în timpul Necazului cel Mare, atunci Cuvântul lui Dumnezeu s-ar vădi mincinos deoarece spune că TOTI sfintii vor învia cu trupul în acelasi timp. 

Dacă ar exista vreo răpire înainte sau în timpul Necazului, sfintii din timpul Necazului, vii la venirea Domnului, nu vor avea parte de plinătatea învierii. Deci dacă toti credinciosii învie cu trupul în acelasi timp, aceasta poate avea loc numai la a Doua Venire.

Mai mult, la 2 Tes. 2:1-5, Pavel confirmă ordinea învierii celor credinciosi, în paralel cu Matei 24:

"Privitor la venirea Domnului nostru Iisus Hristos si adunarea noastră împreună cu El, vă rugăm, fratilor, ca nu degrabă să vă pierdeti cumpătul si nici să nu vă-nspăimântati, nici de vreun duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă ca pornită de la noi, cum că ziua Domnului a si sosit. Să nu vă amăgească nimeni în nici un chip, căci ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credintă si nu se va arăta Omul nelegiuirii, Fiul pierzării, Potrivnicul, cel ce se înaltă mai presus de tot ce se numeste Dumnezeu sau e făcut pentru închinare, asa ca să se aseze el în templul lui Dumnezeul si să se arate pe sine că este Dumnezeu. Oare nu vă aduceti aminte că vă spuneam aceste lucruri încă de când eram la voi?" (2 Tes. 2:1-5).

Aceste versete ne spun că Domnul nu va reveni si că cei credinciosi nu vor fi strânsi până când nu va veni lepădarea de credintă si când Antihristul nu se va arăta în templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu (urâciunea pustiirii). Să ne amintim că Isus a spus la Mat. 24:15, 21 că Necazul cel Mare nu va veni peste pământ decât după urâciunea pustiirii si că cei credinciosi nu vor fi adunati decât după Necazul cel Mare. Ziua Domnului la care se face referire mai sus este acea zi în care Iisus va reveni pentru a-i aduna pe cei credinciosi, a-i pedepsi pe cei nelegiuiti si a-si întemeia împărătia pe pământ (Apoc. 19&20, Zah. 14:1-9).

Locasurile din Cer si masa de nuntă a Mielului

"Să nu vi se tulbure inima: credeti în Dumnezeu si credeti în Mine. În casa tatălui Meu sunt multe locasuri. Dacă n-ar fi asa, v-as fi zis. Eu mă duc să vă gătesc un loc. Si dacă Eu mă duc să vă gătesc un loc pentru voi, Mă voi întoarce si vă voi primi la Mine; pentru ca acolo unde sunt Eu să fiti si voi" (In. 14:1-3).

O altă rătăcire a învătăturii despre răpire este aceea că Isus ar construi locasuri în cer pentru ca atunci când îsi răpeste Biserica, sfintii să meargă în cer cu Domnul, să locuiască în aceste locasuri si în timpul Necazului care va dura sapte ani să sărbătorească nunta Mielului. Versetul citat ca argument pentru acest "plan urbanistic" al Domnului este Ioan 14:1-3. Dacă, asa cum am văzut, Domnul Îsi adună Biserica atunci când revine pe pământ pentru întemeierea împărătiei Sale, iar la sfârsit Noul Ierusalim si scaunul de domnie al lui Dumnezeu coboară din cer pentru a se aseza pentru totdeauna pe pământ (Apoc. 21:2-3), atunci cine va mai locui în acele locasuri pe care Isus le-ar construi în cer? Ar fi un "plan urbanistic" complet inutil. Realitatea este că Ioan 14:1-3 se referă nu la strângerea celor credinciosi, ci la mântuire. Când Isus spune "în casa Tatălui Meu sunt multe locasuri", cuvântul "casă" înseamnă cămin, locuintă, gospodărie si, implicit, familie. Iisus vorbea deci de căminul Tatălui în care se află multe locuri anume pentru fii si fiice. Iisus s-a dus si a pregătit acele locasuri pentru noi în casa Tatălui prin însăsi jertfa Sa de pe cruce (Efes. 1:3-12, 2:19, 3:15, 2 Cor. 6:17-18, Gal. 4:4-7). După înviere, El a venit iar si ne-a primit la El, astfel încât noi am devenit parte din Trupul Lui si am intrat în familia Tatălui, chemându-ne "fii si fiice". Isus lămureste aceasta la Ioan 14:23 spunând că Tatăl si cu El îsi vor face locuinta (acelasi cuvânt grecesc ca si "locas") în inima noastră.

Cu privire la nunta Mielului, Scriptura arată că aceasta va avea loc la a Doua Venire a Domnului. Apoc. 19:7 anuntă că a venit nunta Mielului. De remarcat că aceasta are loc după ruperea celor sapte peceti (Apoc. 6:1-8:1), după judecătile celor sapte trâmbite (Apoc. 8:2-11:15) si după judecătile celor sapte potire (Apoc. 16:1-17). În Apoc. 19:9 ni se spune "Fericiti cei chemati la cina de nuntă a Mielului", iar în continuare îl vedem pe Domnul cu sfintii care sunt în cer pregătindu-se să vină pe pământ (Apoc. 19:11-16). În Apoc. 19:17, un înger anuntă că toate păsările sunt chemate "să vină si să se adune la ospătul cel mare al lui Dumnezeu", ca să mănânce cărnuri de împărati, căpetenii, oameni puternici, etc. Despre care cină vorbeste îngerul? Contextul arată că e vorba de cina de nuntă a Mielului. Vedem apoi că fiara (Antihristul), împăratii pământului si ostirile lor se adună se facă război împotriva Domnului. Domnul biruieste fiara si pe falsul prooroc iar armatele pământului sunt zdrobite. Se pare că intentia lui Dumnezeu ca plan pentru nunta Fiului Său diferă de viziunea noastră asupra unei nunti traditionale. Cina de nuntă a Mielului începe cu o jertfă. În Ezec. 39:17-20, Domnul invită fiecare pasăre si fiară a câmpului să vină si să mănânce din jertfa pe care o aduce El – carnea împăratilor, căpeteniilor si a oamenilor puternici. Este aceeasi descriere cu ce am văzut în Apoc. 19:17.

Este cert că, conform Scripturii, cina de nuntă a Mielului are loc după ce Isus revine pe pământ. În ceea ce priveste teoria răpirii, e evident că sfintii nu ar putea lua parte la cina de nuntă a Mielului în timpul Necazului cel mare. Uitati ce zice in Ap 20:1-5 ,dupa ce ni se spune ca pororcul mincinos si fiara au fost prinse si aruncate in iazul de foc.

¹ Apoi am văzut coborându-se din cer un înger care ţinea în mână cheia Adâncului şi un lanţ mare.

² El a pus mâna pe balaur, pe şarpele cel vechi, care este diavolul şi Satana, şi l-a legat pentru o mie de ani.

³ L-a aruncat în Adânc, l-a închis acolo şi a pecetluit intrarea deasupra lui, ca să nu mai înşele neamurile, până se vor împlini cei o mie de ani. După aceea trebuie să fie dezlegat pentru puţină vreme.

⁴ Şi am văzut nişte scaune de domnie; şi celor ce au şezut pe ele li s-a dat judecata. Şi am văzut sufletele celor ce li se tăiase capul din pricina mărturiei lui Isus şi din pricina Cuvântului lui Dumnezeu, şi ale celor ce nu se închinaseră fiarei şi icoanei ei şi nu primiseră semnul ei pe frunte şi pe mână. Ei au înviat şi au împărăţit cu Hristos o mie de ani.

⁵ Ceilalţi morţi n-au înviat până nu s-au sfârşit cei o mie de ani. Aceasta este întâia înviere.

Deci abia dupa ce prorocul mincinos si fiara au fost aruncate in iazul de foc si satan a fost legat abia dupa aceea au inviat credinciosii si au imparatit o mie de ani. Cei care vor imparatii o mie de ani ne spune biblia caaceasta este prima inviere.

Acum in Ap 20 :7-10 ne spune urmatoarele:

⁷ Când se vor împlini cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat

⁸ şi va ieşi din temniţa lui, ca să înşele neamurile care sunt în cele patru colţuri ale pământului, pe Gog şi pe Magog, ca să-i adune pentru război. Numărul lor va fi ca nisipul mării.

⁹ Şi ei s-au suit pe faţa pământului, şi au înconjurat tabăra sfinţilor şi cetatea preaiubită. Dar din cer s-a coborât un foc care i-a mistuit.

¹⁰ Şi diavolul, care-i înşela, a fost aruncat în iazul de foc şi de pucioasă, unde este fiara şi prorocul mincinos. Şi vor fi munciţi zi şi noapte în vecii vecilor.

Daca ne uitam atent vedem ca dupa mia de ani satan va fi deslegat si se va sui pe fata pamantului siva inconjura tabara sfintilor si cetatea preaiubita. Dar din cer s-a coborat un foc, Aici e intrebarea mea in mia de ani crestinii vor fi in cer sau dupa cum ne spune aici biblia ei vor fi pe pamant?

Biserica în Cartea Apocalipsei

Există câteva neconcordante pe care sustinătorii teoriei răpirii le promovează cu privire la Cartea Apocalipsei. Două din ele de care ne vom ocupa aici sunt interpretarea eronată la Apoc. 3:10 si afirmatia lor că între Apoc. 4:1 si Apoc. 19 nu se vorbeste de Biserică.

"Pentru că ai păzit cuvântul răbdării Mele si Eu te voi păzi pe tine de ceasul încercării care peste toată lumea va să vină ca să-i încerce pe cei ce locuiesc pe pământ" (Apoc. 3:10).

Învătătura despre răpire spune că în Apoc. 3:10, când Iisus spune că "te voi păzi de ceasul încercării", El ar vorbi de răpirea Bisericii înainte de Necazul cel Mare. Această interpretare nu e altceva decât pură speculatie. Să analizăm să vedem ce spune de fapt Cuvântul.

"Pentru că ai păzit cuvântul răbdării Mele." Cuvântul grecesc pentru "păzit" este tereo, care înseamnă: a supraveghea, a avea grijă, a purta de grijă, a feri, a respecta. Cuvântul grecesc pentru "răbdare" este hypomone, care înseamnă: consecventă, asteptare, sigurantă în actiune. În Noul Testament, acest cuvânt descrie natura celui care nu se lasă clintit din drumul său si din credinciosia si evlavia lui, în ciuda suferintelor si a încercărilor. Explicat, versetul spune: Pentru că ai respectat cuvântul planului meu, "si Eu te voi păzi de ceasul încercării". Cuvântul grecesc pentru "a păzi" este acelasi cu "păzit" de mai sus (tereo). Sensul cuvântului "încercare" din acest context este: testarea fidelitătii, integritătii, virtutii unui om. Această parte a versetului spune deci: Voi avea grijă de tine la vremea stabilită pentru testarea fidelitătii si credinciosiei omului, "care va veni peste toată lumea ca să-i încerce pe cei ce locuiesc pe pământ". Cuvântul folosit în text înseamnă întregul pământ locuit. Cuvântul grecesc pentru "a încerca" înseamnă a ispiti, a testa credinta cuiva prin ispitirea la păcat.

Dacă parafrazăm Apoc. 3:10 pe baza observatiilor de mai sus, avem:

Pentru că ai respectat cuvântul planului meu de actiune, si Eu voi avea grijă de tine la vremea stabilită pentru testarea prin ispitirea la păcat a credinciosiei tuturor celor care locuiesc pe pământ.

Unde atunci apare aici ceva care să arate că Iisus ar vorbi despre răpirea Bisericii de pe pământ? Mai precis, aici se spune că Isus îi va păzi si va avea grijă de sfinti la vremea încercării datorită credinciosiei lor (similar cu "Nu te voi părăsi, cu nici un chip nu te voi uita" –vezi Evr. 13:5). Acest verset este în armonie cu In. 17:15 unde Iisus spune "Mă rog nu ca să-i iei din lume, ci ca să-i păzesti (tereo) de cel rău". Domnul nu îsi va lua Biserica de pe pământ în timpul Necazului deoarece Biserica trebuie să fie pe acest pământ martoră a Domnului Iisus Hristos, spre mântuirea oamenilor. Chiar dacă Necazul va fi un timp de judecăti teribile asupra celor fără de Dumnezeu, oamenii lui Dumnezeu vor fi păziti, îngrijiti si apărati prin puterea Celui Preaînalt. Nu poate Dumnezeu să facă aceasta? Nu i-a păzit El pe Noe si pe familia acestuia fără a-i lua de pe pământ? (Gen. 5:13-23) Nu l-a păzit El pe Lot fără a-l lua de pe pământ? (Gen. 19:15-16) Au fost copiii lui Israel afectati de plăgile aduse asupra Egiptului? N-au fost ei păziti în tinutul Gosenului? (Ex. 8:22-23, 9:6,26, 10:23) Nu au fost ei mântuiti prin sângele mielului de Pasti atunci când moartea a umbrit tara? (Ex.12:27) Unde în Scriptură Dumnezeu îi ia de pe pământ pe cei pe care vrea să-i păzească atunci când trimite judecată asupra celor necredinciosi? Aceasta nu a avut loc niciodată si nici nu va avea vreodată. Cu privire la cei credinciosi, Scriptura spune la 1 Tes. 5:9: "Dumnezeu nu ne-a rânduit spre mânie, ci spre dobândirea mântuirii prin Domnul nostru Iisus Hristos." Cei credinciosi nu au de ce să se teamă atunci când va fi turnată mânia lui Dumnezeu peste lume, deoarece nu ei fac obiectul acestei mânii, ci cei necredinciosi.

Înseamnă aceasta că în timpul necazului cei credinciosi nu vor avea parte de încercări, persecutii si suferinte? Nu. Atunci cei ce sunt ai lui Isus Hristos nu numai că vor fi prigoniti, ci vor fi chiar omorâti (Apoc. 6:9-11, 7:13-14, 12:11,17, 13:7-10, 14:12-13). Cine aduce atunci aceste prigoane si suferinte peste cei credinciosi – Dumnezeu? Nu! Sunt Satana si cei necredinciosi cei care-i prigonesc pe copiii lui Dumnezeu. Le-a promis vreodată Mântuitorul ucenicilor că nu vor avea parte de prigoane si suferinte? Nu! Din contră, El spune la In. 5:20: "Nu este sluga mai mare decât stăpânul ei. Dacă pe Mine m-au prigonit, asa vă vor prigoni si pe voi". 

La Mat. 24:9, când Mântuitorul vorbea despre timpurile din urmă, El spunea: "Vă vor da la chinuri, vă vor ucide si veti fi urâti de toate Neamurile din pricina Numelui Meu". La In. 16:33 El spune: "Acestea vi le-am spus ca să aveti pace întru Mine. În lume veti avea necazuri. Dar îndrăzniti: Eu am biruit lumea". Reactia unui crestin la prigoană si suferinte ar trebui să fie o mărturie pentru cuvântul lui Isus Hristos. De pildă, în Fapte 16:20-34. Pavel si Sila sunt adusi pe nedrept în fata autoritătilor, bătuti si aruncati în temnită, cu picioarele în lanturi. S-au plâns unul altuia că erau prost tratati? Nu. La miezul noptii s-au rugat si au cântat imne de slavă. Atunci a avut loc un cutremur. Temnicerul vine apoi la Pavel si îl întreabă: "Ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?" si el si toată casa lui se botează. Cutremurul i-a făcut pe acestia să se boteze? Nu. A fost mărturia în Hristos Iisus, într-un moment de prigoană si suferintă. Asa cum am arătat, Biserica trebuie să fie pe pământ un martor al lui Iisus Hristos, vestind Evanghelia si chemându-i pe oameni la mântuire.

Teoria răpirii afirmă că după Apoc. 4:1 si până la Apoc. 19 Biserica nu mai este mentionată. Potrivit opiniei sustinătorilor acestei teorii, atunci când Ioan este luat la cer, aceasta ar fi o imagine a răpirii Bisericii. Dacă ne uităm însă în Scriptură, vom vedea că aceasta nu este decât o speculatie si o fantezie. Si Pavel a fost luat (în duhul) la cer unde a primit niste descoperiri, dar aceasta nu înseamnă că cei credinciosi vor fi luati de pe pământ!

Mai întâi, să vedem ce spune Scriptura despre îmbrăcămintea Bisericii. Aceasta ne va permite să găsim o metodă de pomenire a Bisericii dincolo de Apoc. 4:1. La Apoc. 3:4-5 se spune: "Ai în Sardes câteva nume care nu si-au întinat vesmintele; ei vor umbla cu Mine în alb, căci sunt vrednici. 

Biruitorul va fi îmbrăcat astfel în vesminte albe si numele lui nu-l voi sterge din Cartea Vietii si-i voi mărturisi numele înaintea Părintelui Meu si înaintea îngerilor Săi". La Apoc. 3:18, unde Mântuitorul vorbeste bisericii din Laodiceea, El spune: "Te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur lămurit în foc, ca să te-mbogătesti. Vesminte albe, ca să te-mbraci si să nu se dea pe fată rusinea goliciunii tale". Dacă ne uităm la Apoc. 19:7-8, o găsim pe Mireasa Mielului, care este Biserica: "Si i s-a dat să se îmbrace cu in subtire, curat, luminos – căci inul subtire reprezintă faptele cele drepte ale sfintilor".

Este evident din Scriptură că Biserica este îmbrăcată în haine albe. Aceasta este definitoriu pentru cei care au fost spălati prin sângele lui Iisus Hristos, fiind făcuti curati în ochii lui Dumnezeu. În consecintă, orice pomenire în Apocalipsă a credinciosilor îmbrăcati în alb îi reprezintă pe credinciosi.

Să mergem acum la Apoc. 6:9-11: "Am văzut sub altar sufletele celor înjunghiati din pricina cuvântului lui Dumnezeu si din pricina mărturiei pe care o aveau... si fiecăruia dintre ei i s-a dat un vesmânt alb". Nu este aceasta o descriere a crestinilor?

Să privim la Apoc. 7:13-14: "Unul din bătrâni a luat cuvântul si mi-a zis: ‚Acestia, care sunt îmbrăcati în alb, cine sunt si de unde vin?’ Eu i-am spus: ‚Domnul meu, tu stii’. El mi-a spus: ‚Acestia sunt cei ce vin din Necazul cel Mare. vesmintele si le-au spălat si le-au înălbit în sângele Mielului’." Nu scrie aici că acesti sfinti au venit din necazul cel mare? Cum poate fi atunci răpită Biserica?

Să vedem si Apoc. 12:11: "Ei l-au biruit prin sângele Mielului si prin cuvântul mărturiei lor si prin aceea că nu si-au iubit viata lor până la moarte". Nu este aceasta tot o referire la Biserică? Cine altcineva a biruit prin sângele Mielului?

Mai departe, Apoc. 13:7: "I s-a dat să facă război asupra sfintilor si să-i biruie..." Multi ar zice aici, cum poate aceasta să fie o referire la Biserică dacă sfintii sunt biruiti, atunci cine sunt acesti sfinti?Cum pot ei sa fie sfinti daca nu este har, daca nu mai este sangele Domnului Isus care sa curga pentru ei? Acest verset se leagă de Dan. 12:7b: "si când va termina de risipit puterea celor sfinti, toate aceste lucruri se vor termina". 

A risipi puterea înseamnă a risipi sau a împrăstia tăria sau puterea. Spre sfârsitul Necazului, Satana si Antihrist vor crede că au câstigat lupta împotriva Domnului si a Bisericii Sale, încât Antihrist se va aseza în templu dându-se pe sine drept Dumnezeu. Nu a spus Isus la Mat. 24:22: "dar datorită celor alesi zilele acelea au fost scurtate" si la versetul 24 "se vor ridica Hristosi mincinosi si prooroci mincinosi, si vor face semne mari si minuni, încât să însele, de s-ar putea, si pe cei alesi"? Acela va fi un timp de mari prigoane si suferinte pentru Biserică si, desi puterea lor va fi oarecum risipită, ei tot vor avea biruinta în cele din urmă.

În final, Apoc. 14:12: "Aici este răbdarea sfintilor, cei ce păzesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Iisus". 

Cine altcineva păzeste poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus dacă nu Biserica?

Cum poate spune cineva că după Apoc. 4:1, Biserica nu mai apare până la Apoc. 19?

Mai mult, cum poate spune că Biserica va fi răpită înainte de necaz?

Concluzie

Toate aspectele din acest studiu au fost analizate în context si dovedite de multe versete. Există prea multe contradictii în învătătura despre răpire inaintea necazului cel mare pentru a o putea considera parte a învătăturii despre Hristos (Evr. 6:1-2). Cei care citesc acest studiu trebuie să caute pentru ei însisi, deoarece ei însisi trebuie să fie convinsi de Scriptură care este adevărul.

 Adi, Belgia

Prabusirea branhamismului

Prabusirea branhamismului devine inevitabila. 

Tot mai multe marturii sosesc si sunt postate din toata lumea ca nu doar indivizi, ci si adunari intregi se intorc la Domnul total, de la ideile false si mistice in care au stat mult timp unii chiar si 50 de ani. 

Va dati seama ca daca noi si toti cei ce cautam adevarul despre mesaj am fi gasit ca a fost intradevar asa, mesajul ar fi cunoscut O TREZIRE DE PROPORTII MONDIALE, dar asa, pentru ca e plin de baloane de sapun si nu revelatii cum pretindea, acum cunoaste prabusirea. Nu se poate sustine in fata ADEVARULUI. Fie ca e vorba de intamplari din viata lui Branham, fie de dovezi biblice. Nu se poate sustine. Nu se poate dovedi pe sine. 

Daca rog pe cineva de la mesaj sa imi dovedeasca din PROPRIUL LOR "MESAJ AL OREI" diferite lucruri, ei tac sau incep sa atace la persoana.

Nu e rusinos si dureros sa faci parte dintr-o secta cu idei mistico-fantastice si sa crezi in ceva ce nu poti dovedi nimic atunci cand vine vorba de date exacte, precise, comparatii, date istorice, si mai ales despre invataturile ce contrazic Biblia?

Eu vad ca fiind extrem de grav asta.

Asta e trezirea Miresei? TREZIREA EI DIN ERORILE IN CARE A ZACUT? Sper ca da.

Dragii mei, eu vad ca sunteti disperati ca nu aveti argumente si va legati de oameni si atatati din ascuns, din anonimat, dar stai linistit ca Dumnezeu stie toata viata voastra si fiti sigur ca nu-I place acest mod parsiv ce il aveti voi branhamisti.

Branhamismul se prabuseste deoarece NU ESTE ADEVARUL. Asta nu are de-a face cu Lica, Adi sau alti frati care au vazut adevarul. Asta are de-a face cu MILA LUI DUMNEZEU ca va este aratata, sa iesiti din secta lui Branham.

Tot mai multi oameni vad clar atat din Biblie cat si din propriul mesajul a lui Branham ca e fals.

ISUS ESTE CALEA ADEVARUL SI VIATA.

Un adevar este sustinut de el insusi. Nu ar trebui sa fie normal sa trebuiasca sa cautam zile intregi prin mesaj poate, poate, vom gasi ceva sa ne ajute sa demonstram inversul, dupa ce am gasit deja zeci de afirmatii si dovezi iesite din gura lui Branham care ne ajuta sa ne dam seama clar ca nu a cunoscut Scripturile si a facut varza din ele constient sau nu.

Orice alt evanghelist din anii '50 are scrierile, predicile, si poti verifica usor unde a fost, cand a fost, si cati convertiti sau vindecari au avut loc, etc. Nici unul din ei nu a pretins sa fie crezut cu chestii mistico-apocaliptice-fanteziste decat Branham singur.

Vrea cineva sa afle? Cauta simplu si trage propria lui concluzie. Asa trebuie sa fie de simplu si la mesaj.

De ce trebuie sa creada cineva ca Branham a fost in nor la 28 febr 1963 cand era la vanatoare, cand el insusi ne spune ca la 4 martie inca se pregatea sa plece din Houston, TX, catre vanatoare la Tucson, AZ. Norul disparuse de o saptamana aproape dar el fiind in nord la Flagstaff. El a vanat din 6-9 martie, dar nicidecum in locatia unde norul fusese pozat, ci la aproape 400 km distanta de el, langa Tucson.

Luni de zile nu a stiut nimic si nu a zis nimic de nor. Abia dupa ce i-a adus revista Life cineva, a fost atras de cuvintele "un nor misterios" si a inghitit galusca erorii servita de Gene Norman.

Sau daca el a vrut sa creada asa, sa creada domnule, e treaba lui, e dreptul lui, dar el a impus norul ala fals in biserica si l-a numit "cristosul ce i sa aratat in pustiu" si descoperirea Fiului Omului din Luca 17:30. 

E un lucru extrem de grav. Un cristos fals din pustiu este exact ce Domnul spune in Matei 24 SA NU CREDEM SI SA NU URMAM.

Daca tu alegi ce Isus spune, branhamistii te vor critica si batjocorii, daca lasi deoparte Cuvantul si crezi ce zice Branham, ei te vor iubi (sau nu le pasa oricum).

Daca dupa atatea dovezi referitor la mesajul lui Branham si invataturile lui false, inca mai credeti in el, e dreptul vostru, dar acum ati devenit din inselati, inselatori, deoarece stiti ca nu e asa:
nici cu Cele 7 Epoci, 
nici cu Pecetile, 
nici cu norul, 
nici cu Ilie, 
nici cu ingerul din apoc 10:7 
nici cu tainele descoperite, 
nici cu taina D-zeirii, 
nici a botezului, etc
nici cu mii de oameni convertiti, si nici voce audibila in public, la raul Ohio in iunie 1933, practic NIMIC NIMIC NIMIC nu este adevarat, iar ce a fost legat de slujba de vindecare deseori sunt exagerari si la miracole si la numarul de convertiti. la capitolul taine, a preluat de la penticostali "taina" Dumnezeirii lui Isus, botezul in Numele Lui, el fiind pastor penticostal dar mintind mereu ca a fost baptist. 

Ce spune el si ce era de fapt. Era pastor penticostal.

Insusi "Tabernacolul Branham" numindu-se "Tabernacolul Penticostal". 

De ce a ascuns aceste lucruri nu stiu, dar stiu ca nu te poti baza pe ce spune el mai departe deoarece toata viata, afirmatiile, lucrarile, sunt bazate pe informatii contradictorii majore si haotice, dar mai ales multe sunt nebiblice.

STIIND ACUM ACESTE LUCRURI SI TOTUSI LE PREDICATI SI INVATATI SI LE APARATI, SUNTETI VINOVATI DE RASPANDIREA DE MINCIUNA. 
Sunteti in mare pericol dragi frati. Nu va jucati cu asa ceva. 

Secta asta nu este ce pretinde. Profetul Branham nu este Ilie, nu este inger, nu este Dumnezeu, nu a descoperit NIMIC. Cand vedeti clar adevarul, de ce inca mintiti impotriva lui? De frica? De groaza?

Sunteti in pericolul de a deveni invatatori falsi care apara si raspandesc minciunile unui profet haotic, confuz si contradictoriu.

Domnul nu tine seama de vremurile de nestiinta. Ne putem pocai acum.

Folositi-va va rog timpul, Biblia, si mesajele lui Branham si sa le comparati si sa nu va fie frica sa urmati ADEVARUL PUR 100% care este Cuvantul lui Dumnezeu din Sfinta Scriptura. In dragostea lui Dumnezeu nu exista teroare psihica si frica. Mai ales ca sunteti in cautarea adevarului. Dimpotriva El va porunceste sa cercetati.

Nu sunteti datori lui Branham si plagiatelor lui CU NIMIC. Branham nu a facut nimic pentru voi. Branham nu este mantuitor, nu este salvator, nu este zeu, nu este Dumnezeu, nu este inger, nu este Ilie, el este in mormant si nu va poate face nici un bine si nici un rau. 

Nu va comportati ca si copiii necrescuti mental. 

Nu Dumnezeu va cere sa urmati tot haosul si falsurile si minciunile dovedite a lui Branham iesite din gura lui proprie!

(Daca la inceputul slujbei sale s-a rugat pentru cei bolnavi si i-a ajutat, macar faceti si voi la fel cu oamenii din generatia voastra pe masura credintei voastre. La ce va ajuta, si pe cine ajuta, ca acum 60 de ani un om in America, se ruga pentru altii cand voi stai degeaba de 30 de ani?)

Voi datorati slujirea pentru Isus caci, ISUS A MURIT PENTRU VOI, VIATA VOASTRA ESTE A LUI DOMNUL ISUS NU A UNUI PROFET HAOTIC care azi zice una, maine alta ruinand vietile oamenilor care l-au urmat orbeste. 

Asa este branhamismul in viziunea mea. Crapa. Curand se prabuseste.

Iar cand acestia l-au intrebat de ce e asa, el a predicat rapid: "Trei feluri de credinciosi" ca sa se scoata si sa marginalizeze si jigneasca sufletele ranite.
Dar faceti ce vreti fratilor, e dreptul vostru sa alegeti, dar sa stiti ca multi frati in alte tari si eu aici, altul in Belgia, altul in alta parte, multi altii, ne-am dedicat mult din timp ca sa va ajutam, nu ca sa va jignim. 

Impartasim o alta opinie despre cineva care a pretins ca e ABSOLUT. E dreptul nostru divin sa facem asta. E dreptul vostru sa il cercetati pe ingerul care pretinde asa ceva !

Ar fi trebuit sa apreciati initiativa asta.

Daca unii va comportati ca si niste huligani si tarani fara minim de bun simt uman si spiritual, e responsabilitatea voastra.

ACUM STITI ! ACUM VEDETI ! ACUM PUTETI DECIDE !

• ^{Ioan 9:41} "Dacă aţi fi orbi”, le-a răspuns Isus, „n-aţi avea păcat; dar acum ziceţi: „Vedem.” Tocmai de aceea, păcatul vostru rămâne."

Multumesc Domnului si pentru tehnologie si internet, ca putem afla din istorie si mai ales din insasi "mesajul orei" tot ce dorim sa aflam, asa ca nu mai avem scuze, fratilor. Acum vedeti. 

Va rog administrati corect si cu seriozitate faptul ca ati aflat atatea.

Ma rog zi de zi pentru voi toti sa primiti gandul lui Cristos.

Shalom.

Amos 3:7 in branhamism

Se vorbeste mult in cadrul mesajului despre profetia din Amos:3:7 cu aplicarea acesteia la slujba lui Branham din acest timp. 

Doresc sa intreb publicul cititor care urmeaza mesajul orei, cum il numesc ei, ce anume a descoperit Domnul lui Branham conform Amos 3:7 care spune: "Nu, Domnul Dumnezeu nu face nimic fara sa-Si descopere taina Sa slujitorilor Sai proroci."

1. Ce anume a vrut Dumnezeu sa faca in sec 20, dar nu a facut-o deloc, pana cand mai intai a descoperit acel lucru lui Branham?

2. Ce taina a descoperit?

3. Cand a descoperit-o si unde este inregistrata in scris sau pe benzi?

Astept raspunsul vostru.

Daca dupa atata timp nu ati raspuns puneti-va singuri intrebarea ce cautati intr-o secta care interpreteaza fals Cuvantul lui Dumnezeu?